revoluta mea sau cum a trait 21 dec '89 un pusti de 7 ani!

21 dec. 2009



in dupa-amiaza zilei de 21 decembrie 1989 tata era plecat in piata matache sa cumpere un brad. venisem impreuna cu mama de la constanta pe 20 pentru a face craciunul si revelionul la bucuresti. asa se intampla in fiecare an. aici ma astepta sacul negru cu portocale, cateva dulciuri mai bune luate de tata pe sub mana de la cine stie ce magazinel. aveam in casa de toate: porcul adus cu masina de la tara, eternele sticle de apa minerala borsec cumparate de tata de la restaurant, samalele erau in cuptor, piftia (racitura) la rece in debara, carnatii uscati trimisi prin posta tocmai de la salonta, sunca afumata, babic, ghiudem si sangerete. era liniste. ajunge tata acasa usor speriat si povesteste ca era lume pe strada. ceva nu era in regula. de aici nu mai imi aduc aminte de ore. totul a fost pe repede inainte. am iesit pe terasa si am vazut oameni in strada, am vazut taburi care treceau pe magheru. nu intelegeam despre ce e vorba. tata a intrat in panica, mama nu. pe ea nu am vazut-o panicata niciodata. parca nu se intampla nimic. statea pe terasa. o intrebam ce vede? ce se intampla? de ce nu ne apucam de impodobitul bradului? aveam si trenul ala de la tata care inconjura la baza bradutul, ieslea cu isus mic si animalele in jurul lui. la un moment dat se aude un zgomot foarte puternic. tata o trage pe mama de mana. intram toti in casa si deodata se aud impuscaturi. un tab care a trecut pe magheru nu a mai oprit pentru ca tinerii care blocau bulevardul sa il elibereze si a trecut peste ei. de aici pana la primele focuri de arma pe care sa le aud pe viu au fost doar cateva secunde. televizorul era in mijlocul camerei. tata a baricadat usa de la terasa cu unul dintre fotolii si ne-am mutat in dormitor. tata a pus patul in geam pentru ca se tragea. am stat acolo pe burta cateva minute. nu stiam ce se intampla. nici nu vroiam sa stiu. eram mic si ma adaposteam pe unde zicea mama. am stat pe jos in dormitor pana cand un glont a poposit deasupra geamului. am vazut o flacara imensa. am plecat impreuna cu tata in bucatarie. era haos. la usa a batut cineva. mama, curajoasa asa cum o stiu, a intrebat cine e? mi se face pielea de gaina cand imi amintesc. oare cat de puternica sa fie o femeie care e in casa cu 2 barbati si totusi intreaba cine e la usa in urmatorul context. se tragea inspre blocul nostru. unul dintre geamurile de la sufragerie era spart, era trecut de mizerul noptii si noi nu stiam ce sa mai facem. a intrebat cine e. era garda natoanala. si ne-au rugatr sa ii lasam sa traga de la noi de pe terasa pentru ca in blocul de vis-a-vis erau "teroristi". tata a baricadat usa cu o canapea de pe hol si soladatii au coborat la 8. vecinul de la 8 un evreu care securist a deschis. si au tras de la el de pe terasa. nu mai stiam ce sa facem. ne-am mutat in bucatarie pe burta. mama mi-a pus o oala de tuci in cap sa ma protejeze. era haos. la un moment dat se aude un zgomot. inca un geam de la sufragerie s-a spart iar glontul l-am gasit chiar eu pe hol. s-a oprin in tocul usii. la jumatate de metru de usa de la bucatarie unde eu impreuna cu tata stateam pe jos. nu stiu cum a trecut seara aia. insa ne-am trezit dimineata cu geamurile sparte si am glasit gloante prin casa. nu pot sa spun ca m-am speriat atat de tare pentru ca sirul evenimentelor s-a derulat foarte repede. imi aduc aminte ca ai mei discutau intre ei unde sa ne mutam, unde sa mergem. insa afara nu era de iesit. imi aduc aminte exact din tot ce am povestit mai sus, am imaginile in minte, chiar daca eram mic imaginile astea m-au marcat.



2 comentarii:

DRIcollection spunea...

Pe mine revolutia m-a prin cu parintii la munte, la Predeal. eram in hotel si ne uitam la tv. stiu k toata lumea zicea ca se trage din padure de catre teroristi.. apoi am plecat acasa la cineva... sa ne adapostim. cred ca nu constientizam exact ce se intampla.. ne era frica, dar nu asa cum am fi avut daca eram adulti. noi tot sub brad ne jucam, si ne intrebam de ce nu putem deschide cadourile, dar stiam ca ceva nu e ok.

Claudiu spunea...

Auci! Urat...
Imi place cum ai povestit..
Atunci nici nu eram pe lume.