Ce bine de mine ca mi-e bine!

3 mai 2007


m-am gandit sa scriu despre finalul unei relatii. dar nu atat despre finalul ala plin de venin in care acuzele vin pe banda rulanta si inevitabil persoana cu care ai invatat ca pana si aluna de la bomboanele rafaello trebuie impartita in doua nu mai este asa cum a fost iar finalul este tot mai aproape. ci despre momentul in care te vezi cu persoana respectiva si incerci sa ai un dialog. e un dialog in care nu ai prea multe de spus. o asteptare si atat. de multe ori iti e greu sa scoti doua cuvinte. chiar cred ca dupa o relatie nu mai poti sa ramai prieten cu persoana respectiva. iar celebra replica "ramanem prieten" este pura fictiune. nu as vrea sa mai fiu prieten cu tine pentru ca inevitabil, cu un prieten, vorbesti despre tot. si este penibil sa vorbesti despre relatia ta actuala cu omul cu care ai impartit samponul si cu care ai mancat dimineata in pat sandwisuri cu salam de sibiu si cascaval afumat. vine un moment in care te intalnesti cu persoana respectiva si asa stangaci o intrebi ce mai face. ea o sa spuna intotdeauna "sunt foarte bine, asa de bine nu mi-a fost niciodata, imi merge bine pe toate planurile". toata lumea raspunde asa. in momentul ala iti dai seama ca toti sunt fericiti. toata lumea e cuprinsa de o fericire care nu se mai termina. tu inevitabil o sa spui "si eu sunt foarte bine" si tot asa. nu o sa spuna nimeni niciodata "imi e mai rau decat atunci cand era cu tine". toate lumea o sa o arda pe genul ipocrit pana la moarte. chiar exista situatii in care poate esti mai bine decat inainte dar pur si simplu "foarte binele" asta iti iese din gura rostit cu toti dintii. esti foarte bine si atat. restul nu mai conteaza. si atunci e cel mai fericit moment. toata lumea e bine. ce bine.

14 comentarii:

notalent369 spunea...

adevar graiesti. si e pacat. mie mi-ar placea o relatie din aia...de bun simt asa...de o cafea si o discutie despre ce se mai intampla cu prietenii lui/ei...despre scoala, despre serviciu...despre fericire per total, fara a se pronunta numele "celeicucarem-aiinlocuit". dar nu se poate asa ceva. deci mai bine ne ignoram...asta se pare ca e decizia luata de majoritate. sa ignoram omul care ne suna si de pe wc, sa fim straini cu cei care stiu unde avem semnul din nastere. TRIST.

Raluk_Tinkerbell spunea...

ei bine, iti spun ca se poate..ma inteleg cu fostul mai bine decat atunci cand eram impreuna..ciudat, nu ? nu stiu cum, dar e posibil...ne facem confidentze si ii spunem pe nume fetei cu care m-a inlocuit..iesim la cumparaturi si apelez d fiecare data cand am nevoie de ajutor la el..se poate...

Hypnotica spunea...

Lasa, Otrava. Noi ramanem prieteni si dupa ce ma infiezi :)

Anonim spunea...

kimsy said:
da ...se poate sa ramanem prieteni,sa ne intelegem mult mai bine,sa ii spunem pe nume celei cu care ne-a inlocuit,chiar sa ne imprietenim cu ea,dar cand vine la tine sa iti spuna de 8 martie:"....esti cea mai buna prietena a mea si vreau ca tu sa afli prima:im toamna ma casatoresc cu cea care te-a inlocuit..."...in momentul ala iti cade tavanul in cap ,zambesti delicat ,il saruti prieteneste pe obraz,il iei in brate si ii urezi "casa de piatra" ...in secunda aia se rupe irecuperabil ceva in tine...de ce?...pt simplul motiv ca cea cu care te-a inlocuit e mai buna decat tine....

Anonim spunea...

vad ca si pe tine te-a tulburat putin intalnirea de ieri... si eu m-am gandit la tine pana seara tarziu. recunosc ca imi vine uneori sa te scot la un ceai (sau granini :) ) pe hol, dar ma gandesc la pauza stanjenitoare din conversatie despre care vorbeai si tu. au trecut 13 luni (stii doar ca faceam contorizarea mai bine decat apometrul din bucatarie) de cand ne-am despartit si inca nu vorbim normal... o fi pentru ca ne-am iubit mult?

Raluk_Tinkerbell spunea...

nu, kimsy, nu o sa imi cada tavanul in cap si stii de ce ? k pe mine m-a cerut odata de sotie si am refuzat..nu eram pregatita..nu sunt nici acum...o sa ii urez casa de piatra si chiar o sa ma bucur k si-a gasit dragostea adevarata...si chiar nu sunt ipocrita :)

Anonim spunea...

kimsy said:
nu cred o secunda ca ai spus chestia asta din ipocrizie dar totusi suntem oameni si macar pt 2 secunde...pret de un gand ar trebui sa te intristeze ...nus poate gandesc eu altfel...poate sunt naiva...poate doar sunt un om intotdeauna indragostit si care poate fi ranit foarte usor...si orice chestie de genul asta ma afecteaza...nu stiu...poate...

Anonim spunea...

kimsy said:
da poate eu sunt ipocrita si mai am o samanta de gelozie ascunsa bine dar care isi mai arata coltul din cand in cand....

corinez spunea...

Bre nu e chiar asa.Mai sunt si exceptii de fapt. Mie imi zice adevarul, nu sta sa se prefaca. Faza e ca nu poti ramane prieten cu cineva cu care ai avut altceva. N ai cum! Ori te ia din nou capul, ori te certi in continuare,poate chiar mai rau ca inainte.Zic si eu.Din ce am vazut,na

*Cristina spunea...

care sunt sansele ca o noua relatie cu fostul/fosta sa mearga mai bine ca prima data?

notalent369 spunea...

minime.

Anonim spunea...

Eu cred ca te poti intelege bine cu ex-ul doar daca nu l-ai iubit cu adevarat. Daca l-ai iubit intr-adevar nu are cum sa-ti pice bine daca el iti face confidente despre actuala.

ana spunea...

Sunt deacord cu ultimul anonim, si anume ca poti fie prieten cu un iubit pe care nu l-ai iubit..e mai usor asa, iar discutiile penibile se evapora in scurt timp.Mmm..mai e posbilitatea ca el sa te (mai) iubeasca totusi..atunci..we have a problem..:))

otrava spunea...

mare dreptate ai anonimule. daca o iubeai sanse minime.