La ce folosesc prietenii!

cateodata ma simt singur, imi doresc sa plec de la redactie si sa ma vad cu prietenii. chiar daca sunt obosit, ma doare un pic capul, m-am certat cu cineva, vreau sa ma vad cu ei, sa imi transmita starea aia de bine, doar cand ii privesc. sa ascultam aceeasi piesa, in acelasi loc, la 70 de centimentri unul fata de altul, cateodata sa nu vorbim minute in sir dar sa ii vad acolo. sa existe in orizontul meu vizual. sa te certi, sa ai polemici, sa ii spui ca nu iti place cum o arde, sa il bati pe spate si sa ii spui "lasa ca trece, nu a murit nimeni din asta". sa iti spuna ca nu se mai intelege cu iubita pentru ca ea crede ca e un pervers. prietenii mei din copilarie ori s-au carat in vest, ori pur si simplu nu mai tin legatura cu ei (mie imi placea cel mai mult sa ma joc cu fetele). cei din adolescenta, liceu... sunt cam tot cei din copilarie plus bonusul de erotism. unul este la tokyo, unul pe vapor prin hong kong, unii acasa la constanta, tulcea... cei din facultate, majoritatea fete (se repeta obsesiv cuvantul fete) sunt care pe unde. cu unele ma mai vad pe la munca, iar cu restul nu mai vorbesc pur si simplu. prietenii de la facultate pot sa ii numar lejer pe degetele de la o mana. apoi sunt cei de la redactie. cu unii/unele chiar ma inteleg foarte ok si cei care o sa citeasca isi dau seama despre cine e vorba. de ce e nevoie de prieteni? pentru ca langa ei iti este cel mai bine. chiar cred ca fara ei nu se poate, nu imi vad viata fara ei, fara oamenii mei, asa cum imi place sa le spun. prietenia cu un om, legaturile dintre ei sunt cel mai tare drog ever. si mai cred ca nu o sa ii tradez niciodata in viata si imi doresc foarte tare sa nu ii dezamagesc. daca la 3 noaptea ai o problema, ii suni, vorbesti cu ei, daca pot fizic vin si te vad, iti sunt alaturi, iti spun ca te ajuta cu orice vrei. se poate ceva mai frumos? am unii pentru care daca e nevoie as face orice, oameni care m-au ajutat, cand imi ardea buza, oameni carora cand o sa primesc oscarul o sa fie pe lista mea de multumiri.