Ziua lu' Razvi!

treizeci octombrie, ziua omului meu razvi. unul dintre cei mai de baza oameni ai lui otrava. omul de care mi-a placut din secunda doi in care l-am vazut. era undeva, cred ca la city cafe, pe la unirea, acum cam trei ani. micut, super simpatic, haios, carismatic, omul cu care imi place sa fac caterinca si pe care il simt foarte aproape de mine. asa cum spune el de fiecare data suntem echipa ideala el, cozac si cu mine, ochelaristii care o ard massive cand sunt impreuna. echipa de soc. imi place stilul lui, super slow, mereu linistit, calm, imi place cum o arde pe genul business cu gentuta sisley pe umar si camasuta alba. razvan este omul care a organizat cea mai tare excursie din viata mea. omul care a legat patru orase, doua tari superbe in vara asta. nu am cum sa uit cum era el ghidul nostru pe unde mergeam si cum urca scarile alea mici la vatican unde era loc doar pentru un om in miniatura ca el. de fiecare data dornic sa afle tot ce e mai nou. si acum am in minte imaginea incredibila de la roma cand am iesit de la metrou si am vazut coloseumul in toata splendoarea lui in fata ochilor. cum o ardeam noi in piata spania sau cum faceam tranzactii cu flori in campo di fiori. despre razvan de fiecare data cand vorbesc am un zambet pe buze. cum ne-am uitat si comentam tipele din metrou, sau cum ne bucuram inainte sa facem o poza prin marsilia pentru un haifaiv de cinci stele. cum radea de fiecare data imediat dupa ce faceam o poza, el o vedea si imi spunea super entuziasmat „dane sa mor asta e forta, o sa fac senzatie cu poza asta”. imi place maxim de el cand povesteste ca nu stia de ce naiba era asa faiomoasa monalisa sau cum se uita pierdut cand cozac il certa la venezia ca a incercat sa toarne vin peste vin. „gata mai mozo, am mai aflat ceva, vezi de ce imi place cu tine, ca mai invat si eu cate ceva”. imi place ca vorbeste cu ironie despre el si ca nu il deranjeaza daca fac caterinca de pitici. are un super farmec chiar cand ne scotea din sarite cand se trezea si mergeam la masa si cel putin o ora ii lua sa se dezmeticeasca. imi place ca pot sa discut orice cu el, ca de fiecare data vrea sa „organizam ceva frumos” si ca se vede bucuria pe fata lui cand ne vedem si o ardem pe genul linistiti prin planters sau la mare. ma distreaza maxim cum vorbeste la telefon cu clientele lui si cum facea el ce facea si mergeam sa vizitam tot felul de lucruri pe la roma de plecam dimineata si ne intorceam seara la hotel. forta sunt amintirile cu receptionerul din marsilia, taximetristul din roma, jimmy si alte ciori culese de cozac, cersetorii de la planters, renato si tot felul de creaturi. ma gandeam intr-o zi ce e mai important in viata si fara sa exagerez amintirile frumoase sunt pe primul loc. faptul ca desi ne-am intors de mai bine de doua luni din vacanta inca mai povestim cate o balarie din vacanta de vis din vara. la multi ani omul meu razvan. si asteptam sa primim pe e-mail un program frumos de revelion.