Un pitic atat de mic!

7 nov. 2007


ma gandeam intr-o zi de unde transcede piticul, cum a aparut el in curtile oamenilor si de ce a murit americanul exact cand trebuia sa ridice frumusetea aia de armata de pitici de gradina. piticul transcende spatiul si timpul prin mana omului, pentru ca este aproape de inima lui. Piticul a trecut demult de la moda la permanentizare, pentru ca reprezinta o materializare a unei parti din ce avem mai frumos. un pitic dragalas isi poate gasi loc in gradina barbatului, fara ca acesta sa fie acuzat de inclinatii homosexuale sau ca amicii rautaciosi sa-i arunce in fata expresii ca "latura feminina". totusi exista si reguli, un barbat nu se poate uita cu simpatie si caldura la creatura decat atunci cand este singur. femeile si-au dorit mereu pitici pe langa casa. tin loc de copiii plecati la scoala, la bucuresti sa invarta banu’, la "mititica". ba chiar un pitic mai aratos, privit mijit, poate tine loc de amantul pe care nu l-au avut niciodata. si pentru ei, si pentru ele, piticul e o cale spre un taram fantastic, mai incitant de mistic decat mersul la biserica sau raspunsul la intrebarea "io cum am ajuns acasa aseara, femeie?". piticul, daca nu te sperie din prima, e un prieten. despre copii ce sa mai spui?! o tranta in gradina, o tinta pentru prastie si nenumarate pozitii in care pot sa-i aseze, in special atunci cand exista si o alba-ca-zapada, dar nu aia pe care o astepta sun la mine in dulap cu biletul compostat in dinti. din toate aceste considerente, exista oameni care considera piticii ca fiind exploatati. mai noi cica si in franta s-a constituit frontul de eliberare a piticilor de gradina, a carui indeletnicire este sa le fure oamenilor podoabele din gradina. nu se cunosc date despre destinatia finala a acestora, probabil ca sunt dusi in hoteluri de lux si li se indeplinesc toate dorintele. eu, daca as fi pitic de gradina as vrea sa ajung in curtea lui marian ralea sa invat toate giumbuslucurile si ghidusiile de la rege. si as avea sa ii spun si o poezioara: uite cinci pitici , cu barbi de bunici, cum joaca popici, vin si cinci furnici. dar dintre urzici, vine un arici, plin de ace mici; ce fac ei aici? fug cei cinci pitici, vai, ce mai voinici, cinel si glumici cad in apa plici.

3 comentarii:

Konta spunea...

aaaaa ma iei cu versuri

un pitic cat un lindic
ce-l gasim mereu la Brick
care-i mare fan Birlic
mereu mesteca Tip-tip
vinde branza telemea
direct de pe ...tejghea
si mai da branza topita
de pe &$#@ lui ...ciobita

Konta spunea...

mie imi vine in minte altceva.fiecare dintre noi avem piticul nostru.un pitic pe care-l purtam in chiloti.cateodata e bosumflat si nu vrea nimic,altadata e vesel si daca te prinde veselia lui in tramvai te faci de cacat.cum sunt oameni de diferite inaltimi asa si piticii sunt de diferite lungimi.o vorba din popor spune asa...omu' mic cu piticu mare.n-am inteles niciodata de ce.piticilor le place in natura.asta e demonstrata deja.ce nu e demostrata e urmatoarea:daca freci piticul mult cica-ti creste par in palma.dar exista pitici si pitici...unii mai rai altii mai buni,unii mai drepti altii mai strambi dar pe langa toate astea toti sunt niste inculti.asta categoric.pentru ca tot o vorba din popor spune asa...piticu nu stie carte.

Just a girl spunea...

dar cum am scris noi despre pitici cam in acelasi timp:)) al meu e rau:)) hahaha. pup