pe 28 a fost ziua omului meu sun. omul pe care il respect maxim, de la care am invatat o grama de lucruri. omul care a ramas asa cum il stiu si pe care timpul nu l-a poluat la cap. e omul pe care il stiu din liceu, omul cu care am invatat cum e sa o arzi prin cluburi, cum sa te imbraci cu stil fara sa epatezi, omul de la care am invatat sa fiu modest, omul de la care am intavat cat conteaza sa ai multe parfumuri bune, omul cu care poti sa discuti orice, omul care desi citeste de 100 de ori mai mult decat mine nu ma pune la punct si discutam de la acelasi nivel pe orice tema. este omul meu numarul unu. nu pot sa uit sahul virtual din taxiuri. discutiile despre implicarea lui gregorian bivolaru in moarte lui mihai erbasu. unghiile lasate pe geam la vila lui de lux. omul mort cu vata in urechi care speria paparudele alea. sau cum asteptai tu autobuzul in pielea goala la mine in dulap cu un bilet compostat in mana in timp ce eu o salvam pe alba ca zapada. celebrele seri pline ochi de cultura cu pahty si hector, usur sumer si alti celebrti oameni care au produs revolutii culturale in iran. plimbari mici si dese cu masini decapotate, vopsite in toate culorile care urmau sa fie aruncate in mare. table si zaruri pe masa dj-ilor de la kristal imbibat cu mult solitaire si sute de mililitri de whiskey. prizat pe genunchi in taxi, povesti cu jucatori celebri care intrau la cireasa pe horn, povesti de dragoste in curte la rusu si concursuri de hamac viteza. omule esti incredibil, nu pentru ca esti omul meu ci pentru tot ceea ce facem cand ne vedem. p.s. filmul pe care l-am bagat mai sus este la rugamintea stricta a omului meu sun