sunetul iti loveste tampla direct fara sa te lase sa mai faci altceva. cazi si nu poti sa te mai ridici. beat-ul te-a invins definitiv si culmea iti place. inchizi ochii si totul se misca in jurul tau. esti ca intr-un tobogan acoperit complet prin care intra foarte putin lumina. la insomnia mi-au trecut prin cap tot felul de figuri cunoscute, intamplari fara nici o legatura. ii iubeam pe toti in momentul ala. eram eu cu maxi. si deja ma gandeam cu unul dintre oamenii mei cum e sa ne cante maxi la pian pe magheru intr-o seara foarte "alba". dupa o ora jumate de asa ceva simti ca ai visat. ca tot ce s-a intamplat e doar in mintea ta si ca in realitate nu a existat deloc. we come one si am simtit pentru o secunda ca pot sa levitez mai tare decat david blain. incredibila negresa, tari si chelul care mesteca guma non stop, tare sister bliss, zeu maxi jazz. la fiecare cuvant rostit de el simteam ca mai bine nu se poate. ca e destul. ca nimeni nu poate face mai bine treaba asta in momentul asta decat el.
Layers with Bismuth
Acum o oră
3 comentarii:
Foarte interesant rezumata toata experienta. Cred ca 80% din cei care au mers la concert se regasesc in cuvintele tale.
exceptional concertul. ai descris perfect ceea ce cred ca am simtit cu totii acolo, mai ales la we come one. parca zburam... just great!:)
a fost foarte tare
Trimiteți un comentariu