despre eroi si lucruri de bun simt!

azi pe la unu il plimbam pe baba pe magheru. cand am ajuns in fata monumentului cu pustii morti la revolutie, baba, curios cum este el, mirosea ceva pe langa coroanele de flori depuse in fata placii comemorative. l-am tras de acolo imediat si l-am bagat direct in ierbuta care ii place lui asteptand sa lase ceva. din spatele meu aud o voce de femeie: "mi-ai umplut inima de bucurie" femeia se apropie de mine. o batranica pe la 70 de ani, cocosata de anii grei, cu un baston in mana, se opreste in fata mea si imi spune: "mi-a placut de tine ca nu l-ai lasat sa faca acolo. asta inseama respect pentru cei care au murit la revolutie. un copil de-al meu a fost calcat de tanc exact aici". i-am raspuns ca stiu si ca asa era normal sa procedez, apoi am amutit brusc. nu am mai spus nimic. femeia a plecat si eu am ramas cateva secunde pe loc, nu am mai avut reactie.