Ploaia din noi!

picaturi de ploaie. o lume noua se deschide. un univers bolnav plin de trairi absurde. o enumerare de momente placute intr-o lume cenusie. tacuta. un uliu survola mai devreme cerul. o relatie absurda dintre o pasarea a paradisului si un vultur plesuv care o ardea batut de vant, ud pana la piele pe terasa la motoare. un nor care dirija o orchestra care canta in ploaie. un genunchi tumefiat punea in miscare incet un picior lenes. care pasea cu greu obosit de atata presiune. doar licuricii isi permit sa nu plateasca factura la renel. pe ei nimeni nu o sa ii intrebe nimic. totul e tacere. toti vor sa musamalizeze cazul. cand e atat de evident ca lumina lor poate orbi oricand o furnica grabita sa aduca celebru graunte acasa pe academiei. o lume tacuta care vorbeste prea mult. o lume plina de pasiune si dragoste. un univers imatur dar frumos in toata splendoarea lui. un urs grizzly isi face curaj si cere numarul de telefon unei veverite grabite. refuzul ei poate sa il raneasca dar el isi face datoria si intreaba. cat de greu e pasul asta de facut. sa ceri numarul unei persoane. cand si ea, la fel ca tine stie ce o asteapta. o sa o scoti in oras si o sa sorbi dintr-o cafea cu un singur gand. fara ca lupul singuratic sa stie ca tu si veverita incercati sa aveti o relatie. bazata pe sentimente, trairi, iubire si compromisuri placute. doar ploaia poate sa faca lucrul asta posibil. e singura care simte treaba asta si nu ramane indiferenta.