1 minut pentru cei care au murit pentru ca tu sa citesti asta!

nu vreau sa fiu melodramatic, nu scriu randurile astea pentru ca asa da bine, nu ma cac pe mine ca vezi doamne ce patriot sunt. nu sunt. vreau doar sa amintesc celor din jurul meu ca in urma cu 21 de ani eram aproape morti. eu nu...pentru ca eram prea mic...insa parintii mei si in special tatal meu era un om care vroia sa scape de boala asta care se numeste comunism. ii invit pe toti cei care citesc blogul asta la meditatie. 1 minut. ii invit sa se gandeasca si la pustii aia peste care au trecut taburile, ii invit sa se gandeasca la tinerii ucisi la timisoara si in celelalte orase ale tarii. sa ne gandim 1 minut la oamenii ale caror copii au murit pentru ca azi sa ne bucuram de libertate. sa ma bucur ca pot scrie astea 2-3 randuri, sa ma bucur ca imi pot lua un bilet la low cost si pot vedea 3 zile londra, sa ma bucur pentru im pot lua un parfum care imi place, sa ma bucur pentru ca pot vedea spectacole de teatru, filme, concerte in liniste. pentru cei care au facut posibil acest lucru trebuie sa ne gandim in acest minut. multumesc VOUA petru ce am azi.