Un prieten, Esenin!

23 ian. 2007


Focul vânăt e gonit de vânt
Zările-au uitat să mă mai doară,
De iubire’ntâia oară cânt,
La scandal renunţ întâia oară.
Am fost crâng părăginit pe loc.
La femei şi votcă dam năvală,
Nu-mi mai place azi să beau să joc,
Să-mi pierd viaţa fără socoteală.
Cârciumile le-aş uita pe veci,
N-aş mai şti nici versul ce înseamnă
De-aş atinge aceste braţe reci
Şi-al tău păr ca floarea cea de toamnă.
Tu mers gingaş, tu surâsul meu,
Dac-ai şti cu inima-i pustie
Cum poate iubi un derbedeu
Şi cât poate de supus să-ţi fie.
Veşnic te-aş urma pe-acest pământ,
Depărtarea mi-ar părea uşoară.
De iubire’ntâia oară cânt,
La scandal renunţ întâia oară.

1 comentarii:

Anonim spunea...

Bravo, super! tine-o tot asa!