Sta sa ploaielor ce sunteti!

Pentru ca am scris pe blog despre teatrul de noapte era cazul sa si merg sa vad ceva. Lipsiti de chef si cu dorinta mare sa stam prin casa la caldura abia pe la zece fara ceva ne-am amintit de teatrul de noapte. Majoritatea pieselor incepeau la 22:00 si era aproape imposibil sa ajungem. Pana la urma ne decidem sa mergem pe victoriei la teatrul act, la Capra sau Cine e Sylvia? a lui dabija. Zis si facut. Ne imbracam si o luam usor pe jos spre victoriei. Vremea era foarte tare aseara pe la 22:30, chiar era caldut. Cand am ajuns pe langa fostul hotel bucuresti am vazut un puhoi de lume in fata la green hours si un alt puhoi si mai mare in fata la teatrul act. Ne-am facut curaj si am mers mai departe. In fata la act o coada imensa care se duce ape strada care da in amzei. Aporape imposibil sa stai la coada aia sis a si intri in sala. Era o coada de 150 de persoane in conditiile in care sala are 100 de locuri  usor resemnati am plecat spre green hours. Am intrat in curte unde erau 10 persoane care asteptau sa se termine primul spectacol sis a iasa lumea. Era o piesa cu andreea bibiri si selesi. Si am decis sa ramanem pentru ca vroiam s ail vedem pe manole in sta sa ploua. Si am stat. Curtea s-a unplut de oameni si ne-am asezat regulamentar la coada. Problema era ca ieseau multi insa de intrat mai greu. Pana la urma boss-ul de acolo voicu radescu a facut tot ce a putut si usor, usor, in echipe de cate 6, ne-a gasit loc. Ce mi-a placut foarte tare a fost ca lia bugnar (femea care a scris si regizat piesa) impreuna cu voicu radescu incercau si chiar au reusit sa gaseasca loc tututor. Mi-a placut foarte tare faza asta. Sta sa ploua are un text formidabil si 3 actori senzationali. Maria buza face un rol parca scris pentru ea in care canta, se maimutareste, viseaza, traieste bucuria de a sta sub acelasi acoperis cu cuce si peti dar isi traieste si drama mortii tatalui aflata intamplator dupe un telefon dat acasa. Sta sa ploua e un moment in care trebuie sa se intample ceva, urmeaza ceva indifferent ca e de bines au nu. Este o piesa plina de emotie, de unor, o piesa in care cele 3 fete din garsoniera nu au cum sa nu te cucereasca. Dialogurile cu proprietarul paul venit dupa chirie, amintirea violului povesit in amanunt de cuce, curatatul cartofilor pentru PIURE, sunt senzationale. Textul Liei este fenomenal insa a ajuta enorm maria buza, Tania popa si marius manole. Foarte tare si rolul lui Paul, un tanar proprietar pasionat sa asculte pe la usi ce fac fetele in casa, iubitor de PIURE, care vrea banii de la fete, este topit dupa peti si le iarta pe fete de fiecare data de la plata. Manole este degajat si demonstreaza inca o data ca este un actor pe bune. Cantecul de final este bestial, chioar ai impresia ca e o melodie de la eurovision sau ceva de la mamaia. Buza si Tania popa sunt miezul. Transmit o tona de emotii care nu au cum sa nu te atinga. Geniala poveste cu grasa, care a murit din inanitie, magica povestea violului, sau drama negrilor cu burtica mare si piciorusele mici povestita e jena in bucatarie, cantecul de la telefon interpretat special pentru elvetianul cu fabrica de picaturi de ochi. “Sta sa ploaielor ce sunteti”. La final am mers sa I strangem mana lui voicu sis a ii multumim pentru o seara de teatru la o ora tarzie. Am plecat din green la 2, senzatia e tare. Teatru la 2. merita incercata.

Otrava a completat chestionarul lui Proust!

"Chestionarul lui Proust" e un set de întrebări folosite în jocurile de societate, prezent în albumele naive ale primei copilării. Într-o formă sau alta, sub titlul de "oracole", "teste de aptitudini" sau de "cultură generală" fiecare dintre noi am completat astfel de liste de preferinţe, antipatii, dorinţe, idealuri, autocaracterizări. În fond, e vorba de-un rudiment de test psihologic, din care, evident, poţi trage orice concluzie, sau niciuna.



1. Principala mea trasatura: ambitia
2. Calitatea pe care o prefer la o femeie: inteligenta
3. Calitatea pe care o prefer la im barbat: sinceritatea
4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei: loialitatea
5. Principalul meu defect: incapatanarea

6. Îndeletnicirea mea preferată: sa vad piese de teatru
7. Fericirea pe care mi-o visez: sa calatoresc mult, sa vad TOT
8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire: nu vreau sa invoc raul
9. Locul unde aş vrea să trăiesc: amsterdam
10. Culoarea mea preferată : verde
11. Floarea care-mi place : floarea soarelui
12. Pasărea mea preferată : tucan
13. Prozatorii mei preferaţi: Pascal Bruckner, Samuel Beckett, Bertolt Brecht
14. Poeţii mei preferaţi: Serghei Esenin, Jorge Luis Borges
15. Eroii mei preferati din literatură : Ivan Vasilievici din Fuga lui Mihail Bulgakov, Baal din Baal de Bertolt Brecht
16. Eroina mea preferata din literatură : Vitoria Lipan
17. Compozitorii mei preferaţi : Franz Schubert, Sergei Rachmaninoff, Nikolai Rimsky-Korsakov
18. Pictorii mei preferaţi : Claude Monet, Paul Cezanne, Vincent Van Gogh, Pablo Picasso, Salvador Dali, Frida Kahlo
19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală : mama, era si tata....
20. Ce urăsc cel mai mult : nesimtirea, lipsa bunului simt
21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere : incredere
22. Cum aş vrea să mor : In somn pe un vad de croaziera in atlantic
23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă : Cele asumate
24. Deviza mea : Carpe diem!

Miercuri avem teatrul de noapte!

Primaria Bucuresti si ArCuB, in parteneriat cu Jurnalul National prezinta Teatrul de Noapte cu acces gratuit pentru public in teatrele bucurestene, in data de 28 octombrie, incepand cu orele 22.00 pana noaptea tarziu.

In cadrul evenimentului vor participa: Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon, Teatrul Mic, Teatrul Foarte Mic, Teatrul Metropolis, Teatrul National, Teatrul Nottara, Teatrul Act, Teatrul Bulandra, Teatrul Luni de la Green Hours, La Scena, Teatrul Montage la Galerie si Centrul National al Dansului.

Toate spectacolele incep de la orele 22.00, exceptie facand Teatrul Odeon si Teatrul Act care au programat ora 23.00 ca ora de desfasurare. A doua reprezentatie a Teatrului Luni de la Green Hours are loc dupa miezul noptii. Piesa Teatrului Montage la Galerie se joaca de doua ori.
Program:

Comedie

Sala Mare, orele 22.00

Sunt un Orb Recital extraordinar Horatiu Malaele

Sala Studio, orele 22.30

Fitness de Jacques De Decke  Regia Mihai Bisericanu

Cu Mihaela Teleoaca

Odeon

Orele 23.00

Ionesco - 5 piese scurte de Eugen Ionescu Regia Alexandru Dabija

Cu Dorina Lazar, Oana Stefanescu, Antoaneta Zaharia, Ionel Mihailescu, Gelu Nitu, Mircea Constantinescu, Pavel Bartos

Teatrul Mic

Orele 22.00

poimaine alaltaieri de Gianina Carbunariu Regia Gianina Carbunariu

Cu Madalina Ghitescu, Paula Gherghe, Virgil Aioanei, Carmen Florescu, Rolando Matsangos

Teatrul Foarte Mic

Orele 22.00

Ma tot duc Adaptare libera dupa W. Shakespeare, Marc Dore

Regia Oana Pellea, Mihai Sandu Gruia

Cu Oana Pellea, Mihai Sandu Gruia

Teatrul Metropolis

Orele 22.00

Cum m-am lasat... dupa un roman de Hannes Stein adaptat de Anca Sigartau

Regia Bogdan Muntean

Cu Anca Sigartau si 1-Q SAPRO

Teatrul National

Sala Mare, orele 22.00

Comedia norilor dupa Aristofan Regia: Dan Tudor

Cu Alexandru Bindea, Mircea Albulescu, Razvan Oprea, Ileana Stana Ionescu, Simona Bondoc, Oana Vanatoru, Afrodita Androne, Raluca Petra, Victoria Dicu, Ovidiu Cuncea, Monica Davidescu, Ilinca Goia, Dragos Ionescu, Andrei Duban, Silviu Oltean, Eduard Adam, Mihai Calota, Daniel Badale, Axel Moustache

Teatrul Nottara

Sala George Constantin, Orele 22.00

Hangita de Carlo Goldoni Regia Tino Geirun

Cu Constantin Cotimanis, Alexandru Jitea, Gabi Rauta, Adrian Vancica, Crenguta Hariton / Daniela Minoiu, Anca Bejenaru, Anda Caropol

Teatrul Act

Orele 23.00

Capra sau Cine e Sylvia? Regia Alexandru Dabija

Cu Marcel Iures, Emilia Dobrin, Constantin Draganescu, Marius Damian

Centrul National Al Dansului

Sala Ronda, Orele 22.00

(intrarea se face pe la etajul 4)

Lulu's Room de si cu Mihaela Dancs

Orele 22.45

Stage Psychosis

Concept si interpretare Carmen Cotofana

Centrul National Al Dansului

Studio 2, Orele 23.20

(intrarea se face pe la etajul 3)

Dance a Playful Body Concept Andreea Novac, Istvan Teglas

Interpretare Istvan Teglas

Teatrul LUNI De La Green Hours

Orele 22.00

Undo 90 dupa Do Over de Frederik Stroppel Regia Radu Apostol

Cu Andreea Bibiri, Cosmin Selesi

Orele 00.30

Sta sa ploua de Lia Bugnar Regia Lia Bugnar

Cu Marius Manole, Maria Buza, Antoaneta Cojocaru, Lia Bugnar/Tania Popa

La Scena

Orele 22.00

Un cuplu ciudat de Neil Simon Regia Doina Antohi

Cu Mirela Zeta, Andreea Gramosteanu, Ioana Barbu, Ana Macovei, Doina Antohi, Andreea Samson, Florin Lazarescu, Catalin Babliuc

Teatrul Montage La Galerie

Orele 22.00

Trei nopti cu Madox de Matei Visniec Regia Radu Barbulescu

Cu Marius Miron, Nicu Rotaru, Ruxandra Posirca, Valentin Corneanu, Gabriel Costan, Daniel Divrician

hai la teatru!

Banca de Alimente: campanie caritabila? NU propaganda PSD!

Crucea Rosie Romana a lansat proiectul Banca de Alimente care reprezinta o solutie imediata de ajutorare a persoanelor fara venituri sau cu venituri foarte mici.

Ce este Banca de alimente?

Proiectul presupune colectarea de alimente neperisabile in depozitele Crucii Rosii prin donatii/sponsorizari, stocarea si distribuirea acestora catre persoanele vulnerabile din Bucuresti si din tara. Distributia alimentelor se va face pe baza anchetelor sociale efectuate de catre filialele de Cruce Rosie precum si de catre DGASPC-urile de sector sau din judete. Pentru inceput, proiectul Banca de Alimente va fi implementat in 13 localitati din tara: Arad, Braila, Brasov, Bucuresti, Buzau, Cluj, Constanta, Focsani, Iasi, Oradea, Pitesti, Sibiu si Suceava.

Cine s-a implicat in proiect?

• Televiziunea Romana

• Radiodifuziunea Romana

• Oficiul Central de Stocare pentru Situatii Speciale Bucuresti, care a oferit spatiul de depozitare al alimentelor;

• Carrefour Romania

• Mega Image

• Banca BRD – Groupe Societe Generale, care a oferit o donatie de 10 000 de euro;

• DE SILVA Intermed SRL care ofera o donatie de 10 000 de euro in alimente neperisabile;

• BCR care a oferit o donatie de 8 000 de euro si implementarea sistemului de donatii on - line pe site-ul Crucii Rosii Romane;

• Companiile de telefonie mobila Cosmote, Orange si Vodafone, care au oferit gratuit numarul de sms 877, comun in toatete retelele pentru donatii de 2 euro/sms fara a percepe TVA.

• Romtelecom, care va oferi un numar de telefon pentru donatii de 2 euro/apel fara a percepe TVA;

• Agentia de publicitate LOWE, care ofera sprijin in campania de promovare a proiectului Banca de Alimente.

Campanie caritabila sau lobby pentru PSD?

In 2007 Mihaela Geoana, sotia presedintelui PSD, a fost votata presedinte al Crucii Rosii. Alaturi de ea in conducerea asociatiei se afla si alti lideri sociali-democrati cu greutate. Desi trebuiau sa se desfasoare sambata dimineata, alegerile propriu-zise au fost amanate pentru dupa-amiaza. Adunarea generala a Societatii Nationale de Cruce Rosie a avut doar doua optiuni: Mihaela Geona, o "necunoscuta" in sanul Crucii Rosii, dar cu merite in planul actiunilor umanitare, respectiv Dumitru Toma, vicepresedintele Crucii Rosii.

Numararea voturilor a aratat ca Toma a fost zdrobit de Geoana. Sotia liderului PSD a obtinut 88 de voturi, fata de 25 pentru constantean. Daca pana acum Crucea Rosie era doar o atractie pentru cei cu spirit de intrajutorare, acum ea s-a transformat intr-un magnet pentru membrii cu influenta din PSD. Astfel, printre vicepresedintii alesi se numara si deputatul PSD de Vrancea, George Baesu, iar in Comitetul de Directie isi vor da intalnire deputatul PSD de Ialomita, Alecsandru Stiuca, fostul subprefect si lider PSD de Prahova, Alexandru Banica si ex-senatorul PSD - actual presedinte al Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu. Ar mai fi fost si alti doritori sa intre in club, insa nu s-au bucurat de simpatia "electoratului": ex-senatorul PSD de Tulcea, Florin Hritcu.

Lumea s-a prins ca e facaura!

Pe Libertatea am gasit la o stire legata de campania "Bamca de alimente” urmatorul comentariu:

"Asta e alternativa propusa de Geoana si aplicata de nevasta-sa asta e marele plan de redresare economica,alternativa la bogatia nesimtita,la salariile magaresti,la averile strecurate in banci straine,la nesimtirea zilnica cind ni se spune ca nu muncim suficient de catre cei ce nu au muncit niciodata ,asta e solutia cosul milei publice,la care ei coordoneaza fara sa doneze ca nu au de unde.Ce nu reusesc ei sa priceapa e ca rascoalele si revolutiile le fac cei obiditi cind nu mai au nimic de pierdut cind nu mai au ce sa dea la copii sa manince cind executorul e la usa ca nu ai platit intretinera,banca cere datoria de imbracat umbli in zdrente de la servici te da afara si solutia lui Geoana si a altora ca ei mila publica de ce nu un teledon ca ii mai vede lumea la Tv si e campanie electorala. parca le-ar pasa cuiva de ei. atentie la furia celor ce nu mai au ce pierde”

Concluzie

Acum cateva zile vorbeam cu un prieten care imi spunea ca idee asta cu banca de alimente este mai veche si ca ea a fost aruncata pe piata acum pentru ca mai este o luna pana la alegeri. Ideea a fost tinuta la sertar pentru ca nu exista niciun interes ca ea sa inceapa intr-un an fara alegeri. Culmea este ca distributia alimentelor se face exact cu 2 saptamani inainte de alegeri. Inca un detaliu: pungile in care sunt distribuite produsele sunt ROSII. PSD ne-am prins

Pietricel scrie la el pe blog despre marketingul deficitar la Crucea Rosie- Banca pentru alimente!

P.S. azi in Libertatea citesc urmatoarea stire: Zaharul primit de la UE, impartit alaturi de brosura lui Geoana!

Cel mai puternic pusti din lume e ROMAN si are 5 ani!

pustiul merge in maini 10 metri si de la 2 ani face face exercitii de body building.





cel mai puternic pusti din lume este roman sia re numai 5 ani. Giuliano Stroe este numele lui si recordul sau a fost omologat de Guinness Book of World Records. dupa ce a facut un exercitiu fizic dificil pentru varsta sa, expertii Guinness Book l-au "proclamat", oficial, cel mai puternic copil din lume. romanasul poate sa mearga 10 metri in maini cu viteza, sa ridice greutati, sa faca flotari, tractiuni la bara, salturi....

Basescu al lor!

Hugo Chavez e nebun cu acte in regula. presedintele le-a cerut venezuelenilor sa nu mai cante la dus si sa faca baie in maximum trei minute ca sa faca economie la apa si la electricitate.

"sunt oameni care canta in baie, stau o jumatate de ora sub dus. copii, trei minute sunt mai mult decat suficiente. am numarat, trei minute am stat si nu miros a transpiratie. va garantez. si un minut e suficient. sunt oameni care spun ca trebuie sa astepte sa se incalzeasca apa. de ce, de ce? ei dau drumul la robinet si lasa apa sa curga - apa de baut - fiecare minut este o crima.un minut sa te sapunesti si sa te dai cu sampon si un minut sa te limpezesti. ce altceva mai ai de facut, doamna ministru maria cristina? desigur, vei sta pe spate in cada, vei pune sapun si vei da drumul, la cum ii spune, la jacuzzi. inchipuiti-va, ce fel de comunism mai este acesta?”, a spus chavez care l-a facut retardat pe ministrul columbian al apararii, gabriel silva.

Discriminarea tiganilor: se invata pe strada NU acasa!

am iesit acum cateva zile din casa si am vazut in fata blocului ceva mazgalit pe trotuar. ma uit mai bine si vad un mesaj. ceva cu tiganii. nu l-am bagat in seama. la urmatoarea intersectie acelasi text cu negru si alb iar literele scoase in relief, le simteam la picioare. e plin centrul bucurestiului de astfel de mesaje la trecerile de pietoni de la intersectiile importante. de data asta m-am uitat cu atentie, am citit exact asta:

S.P.E.R.-romi deasupra prejudecatilor. o campanie anti-discriminare a programului guvernamental S.P.E.R. – stop prejudecatilor despre etnia roma. apoi am intrat pe site-ului acestei campanii. am citit ceva cu un concurs de fotografie...si un text comunist care suna cam asa:  bla, bla, bla....poti sa trimiti o poza impreuna cu un text prin care sa spui ca esti si tu in tema, apoi lumea te voteaza pe net.

"aceasta este provocarea pe care o lanseaza programul guvernamental S.P.E.R. invitand publicul larg la o mai apropiata cunoastere a romilor, neviciata de prejudecati si de stereotipuri",

cel mai mai mult mi-a placut ca pe site este si un clip cu campania TV - "prietenul din copilarie" care ruleaza deja pe Kanal D, Acasa TV, Pro Tv local (Constanta, Cluj, Iasi, Sibiu, Timisoara), National Geographic, Discovery + GRATUIT PE: TVR1, TVR2, TVR Info, TVR Cultural, Music Channel, DolceTV, Romantica...





in afara faptului ca aceasta campanie imi suna a ceva legat de alegeri. ca si campania cu banca de alimente de la crucea rosie. care este un proiect de 2 ani si ceva si a fost demarat acum pentru ca nevasta lui geoana este implicata si pe 1 noiembrie o sa inceapa impartirea produselor. exact cu 3 sapt. inainte de alegeri. si apropos pungile in care o sa fie donate produsele sunt ROSII.....


dar sa sa revenim la clip. eu in copilarie, la constanta, nu am avut astfel de prieteni tigani (romi, etc). constanta e plina de tigani si eu am ramas cu alta imagine a lor in minte. existau cativa tigani care veneau  la scoala 12, acolo unde am invatat in gimnaziu si asteptau copii la poarta. le cereau bani, pachetul din ghiozdan, eventual daca aveau pe cap o sapca mai rasarita ramanea definitiv la ei. daca nu aveai ceva de "oferit" riscai o palma sau ceva in genul asta. am trait povestea asta pe propria piele. imi era teama de ei, ii evitam cat se poate de mult, daca ii vedeam nici nu ridicam ochii din pamant de teama sa nu ma PRADUIASCA, asa cum ii auzeam spunand.

ii tin minte si acum dupa figura. erau mai mari decat noi si tuturor pustilor le era teama de ei. aveam colegi care si-au luat bataie pentru ca au refuzat sa ii "recompenseze" cu bani. eu nu am avut un pusti tigan la joaca sa imi fie jena sa i spun mamei ca am fost sa bat mingea cu el pe maidan. eu nu stiam cum sa fug de ei si sa incerc sa ii evit cat mai mult pentru ca imi era frica ca ramaneam fara banii de cornul magic sau star cu ciocolata sau sucul de la TEC ori tropicana la cutie de carton. ca sa nu mai zic de guma turbo cu surprize sau cincin, final 90 de la ulker cu fotbalisti. dadeam orice pentru poza cu lacatus, hagi sau camataru...

P.S. ma lasa rece campaniile in care este vorba despre discriminarea unei rase de care toti cei din vest vor sa scape. ma lasa rece ca madonna spune ca nu avem grija de ei. ii trimit eu pachet madonnei pe aia de la semafor care sterg geamul si daca nu platesti iti zgarie masina. mama nu mi-a spus acasa ca tiganii sunt rai, nu mi-a spus sa ma feresc de ei. dar dupa ce am vazut inca de cand eram pusti, dupa ce am avut o experienta in care am fost inconjurat de mai multi si unul a incercat sa imi smulga geanta de pe umar, NU mai vreau sa AUD de ei.

de ce iubesc bucurestiul...

M-am nascut in sectorul doi, la Coltea si am ajuns in apartamentul in care stau si acum la cateva zile dupa ce am fost teleportat. Ma ducea tata cand eram pusti la Gradina Icoanei, acolo am desoperit zapada, acolo ma plimba cu sania, am si acum imaginea bisericii anglicane in minte. Am locuit numai in casa de pe Balcescu. S-au schimbat vremurile si tot aici sunt. Imi place centrul vechi. Ma gandesc cu nostalgie cand merg pe Smardan, Lipscani si toate stradutele de pe langa Teatrul de Comedie. Cand veneam in vacantele de iarna imi placea sa merg pe la Biserica Sf. Gheorghe, pe la Baratie in zona unde azi sunt magazinele Cocor (nu stiu daca mai exista) si Unirea.

Bucurestiul a ramas mereu in inima mea chiar daca liceul l-am facut la Constanta. Anii de facultate i-a petrecut in Batistei, la Cafeneau Actorilor, in Deko si in zona Universitatii. Ma plimbam tot prin Bucurestiul vechi, la Teatrul de Comedie, în zona Lipscani, asta e Bucurestiul meu, asta insemna pentru mine Bucuresti. Aceleasi locuri prin care sunt purtat obsesiv.




Pentru mine Bucurestiul inseamna acasa, este o stare de spirit, o dementa, o treaba pe care o injur zilnic pentru tot ce inseamna negative insa ma inclin de fiecare data cand imi lipseste sau cand ma surprinde placut. Din 2001 si pana acum traiesc in orasul asta zi de zi. Bucurestiul iti lasa impresia unui spatiu mohorat, sovietic, trist, cenusiu. Cel mai de rahat in Bucuresti este traficul. Asta te omoara. Pe mine mai putin pentru ca sunt aporoape de job ins ape majoritatea ii termina. Dacă as putea schimba ceva, i-as scoate pe oameni din masini si i-as urca pe biciclete.

Mi se pare atat de civilizat si de European incat as vrea sa vad si la noi treaba asta cat mai des. Ma termina cel mai tare JEEP-urile, masinile mari, SUV-urile, tot ce e 4X4 si exceleaza prin marime. E o tampenie sa conduci o masina mare in Bucuresti, e trist pentru ca e total neecologic si arata un complex de inferioritate, o frustrare, o problema grava la cap. Mi-ar placea ca lumea sa conduca masini mici si scutere.

Cu toate astea Bucurestiul are ceva al lui care il face special. Are Piata Revolutiei, un loc magic in care s-a scris istoria celor mai importante evenimente, Piata Romana, locul in care la orele de varf iti dai seama cat esti de mic….

Ce imi place la Bucuresti? Imi place ca nu ma plictisesc niciodata de el. Mereu stie sa ma surprinda. Oamenii sunt si ei responsabili de asta. In Bucuresti ai mari sanse sa te enervezi, sa injuri, sa scuipi, sa iti vina sa ii rup capul unui sofer tupeist, sa te stresezi la maxium, sa faci orice, dar nu sa te plictisesti.

Bucurestiul a devenit un oras dedicat mall-urilor, viata se petrece la mall, tot ce ai de facut faci la mall. Vrei sa iti cumperi un parfum nou? Sa te tunzi? Sa vezi un film? Merg la mall. E trist, pentru ca se deterioreaza calitatea vietii, se depersonalizează Bucurestiul. Trebuie mall, trebuie magazine, dar viata parca toata se petrece la mall si asta nu e bine deloc. Am renuntat sa merg la mall tocmai din motivul asta.

Ce cladire imi place cel mai mult in Bucuresti? Ateneul Roman. Este o bijuterie. Nu am cuvinte sa il descriu, ma lasa masca de fiecare data cand il privesc. Parca nu ma satur de el.

Ce ma mai enerveaza la Bucuresti? Faptul ca nu exista un plan urbanistic. Sau daca exista este prost. Ma enerveaza cladirile de birouri aparute peste noapte dintr-o curte.

Ma enerveaza mizeria de cladire de langa Biserica Sf Iosif. Nu inteleg ce cauta acolo, cine a dat aporobarea? Cred ca ar trebui sa se faca renovari originale, care sa tina seama si de modernism, dar si de farmecul vechi al orasului. Pentru un urbanist, Bucurestiul e un oras foarte interesant, dincolo de interesele economice.

Mi-ar placea sa vad lumea mai zambitoare, imbracata in culori vii, sa nu mai fie asa posomorata, dar asta tine de altceva. Viata grea, incercarile, gandul la ziua de maine i-a redus la aceasta incrancenare. E tare ca mai vad tineri care chiar o ard ok. Zambesc, sunt imbracati ca pustii din vest si chiar isi doresc sa ramana si sa locuiasca in continuare in micul paris, cu toate ca mirajul strainatatii este foarte mare.

battle for the sun!

Am revenit pe blog dupa o pauza destul de lunga, aproape 2 ani. Timp in care s-au intamplat multe lucruri insa cei care sunt in jurul meu stiu cam ce a fost cu mine in timpul asta. Ma gandeam acum cateva luni sa revin si sa scriu din nou pe blog. Nu am facut-o, am fost lenes.m-am gandit in seara asta ca e mai bine sa revin. Sa scriu iar. Ma uitam cata lume a intrat pe blog cu toate ca nu am mai scris nimic din ianuarie 2008. Le multumesc celor care au intrat, au sperat ca am scris ceva si eu nimic. O sa fie o schimbare in stil, poate in abordare, sa ii spunem maturizare. habar nu am.... Mi-a placut “battle for the sun” cum suna. Si asa ma simt. Asa sunt acum: mai optimist si vad lucrurile in culori. Asta chiar e de bine.

4,3,2 nominalizat la sase sectiuni la oscar!

ii merge bine lui mungiu. omul meu e pe cai mari din nou. dupa cannes urmeaza oscar. asta e deja istorie. mie mi se pare de cartea de istorie. nu imi imaginez inca, covorul ala rosu, romani pe acolo. o sa fie forte tare cred. sper ca astia mici de la new york times sa aiba dreptate. criticii de la new york times apreciaza ca filmul lui mungiu ar trebui nominalizat la oscar nu doar la sectiunea dedicata filmului strain, dar si la alte cinci sectiuni. 4,3,2 merita sa fie nominalizat la oscar la sectiunea de film strain si la sectiunile "cel mai bun film", "cel mai bun regizor", "cea mai buna actrita intr-un rol principal" - anamaria marinca, "cel mai bun actor intr-un rol secundar" - vlad ivanov si "cel mai bun scenariu original".

Ce face mos craciun cu scrisorile!

Craciun ok, gen!

inainte sa primesc mesajele alea care sunt la fel pentru toti cu sa fie cozonacii pe masa, vinul in casa, mosul sa aduca ce vreau si alta magarii va urez un craciun fericit. atat

Daca e marti e scandal in belgia!

faza tare la miss belgia. noua miss o tipa pe nume alizee poulicek care si-a primit trofeul intr-un cor de fluieraturi si huiduieli. nu pentru ca fata nu era preferata de public sau nu merita titlul de miss ci pentru ca.... nu stia limba. fata noastra s-a cam facut de ras. nu a fost in stare sa raspunda la o întrebare simpla in olandeza. pentru cei 3.400 de fani care au participat la concurs in antwerp, in centrul flandrei, nu a contat deloc ca fata vorbeste franceza, engleza, germana si ceha. nascuta dintr-un tata ceh si o mama din valonia, miss belgia de-abia invata olandeza si locuieste in orasul de limba franceza huy. de aici a inceput scandalul in belgia, tara intre exista un mare scandal intre cele doua comunitati. cotidianul flamand het laatse a titrat „miss belgia nu vorbeste olandeza”, iar cel valon la libre belgique a titrat „miss belgia nu e o bilingva”, fiecare dintre cele doua parti folosind aceasta alegere ca argument in favoarea opiniei sale. flamanzii vor sa arate ca o miss belgia care nu le vorbeste limba ar fi inca o dovada ca belgia nu exista, în timp ce valonii cred ca nu e obligatoriu sa fii bilingv, ca sa te poti numi belgian.

MTV s-a facut Pro!

mtv a intrat in portofoliul pro tv sa, dupa ce americanii de la central european media enterprises au semnat, ieri, un contract de licenta cu mtv networks international. firma al carei director de operatiuni este sarbu, detine astfel licenta pentru celebrul post muzical in tarile sud-est europene in care opereaza posturi tv: romania, cehia, slovacia, slovenia, croatia si ucraina. potentialul canalului atrage o audienta foarte mica, de doar 7.000 de telespectatori in mediul urban, ceea ce il plaseaza in coada clasamentului. acum cu noua familie care l-a infiat sansele sa urce sunt mari.

Pact de sinucidere!

„prietena” mea amy winehouse e pe val rau de tot. imi place maxim de tina asta, o arde fara stres, nu ii pasa de nimeni si pe deasupra are o voce incredibila. e cum imi place mie sa spun pe genul forta. mai nou nebuna a mai inventat ceva. am citit ce ea si sotul ei au facut un pact de sinucidere. suna cam dubios dar cam asa e. sotul a fost retinut pentru obstructionarea justitiei, pentru cazul in care vor fi despartiti de o lunga pedeapsa cu inchisoarea. femeie a spus ca daca primeste pedeapsa cu inchisoarea se va sinucide impreuna cu sotul. "nu pot sa traiesc fara blake” spunea amy intr-un interviu. foarte tare si desi pare cam mult nu mi se pare fortare deloc.

Exilul e o tara lipsita de suflet!

in exil mobila e urata, scumpa si cumparata din acelasi magazin, toata deodata si mult prea in graba: canapele de un argintiu lucitor, cu aripioare, ca si cele de la modelele vechi de buick, desoto si oldsmobile, biblioteci cu vitrine de sticla in spatele carora nu se afla carti, ci dosare cu decupaje din ziare. in exil apa de la dus devine clocotita ori de cate ori cineva da drumul la robinetul de la bucatarie, astfel ca, atunci cand imamul face baie, intreaga suita trebuie sa fie atenta sa nu pregateasca vreun ceai sau sa clateasca vreo farfurie murdara, iar cand imamul merge la wc, discipolii lui sar opariti din dus. in exil nu se gateste niciodata: bodyguarzii cu ochelari fumurii se duc si cumpara mancare gata facuta. In exil orice incercare de a prinde radacini pare o tradare, o recunoastere a infrangerii...versete satanice, soon si la noi - salman rushdie.

Ultimul discurs al imbecilului!

"4,3,2" nominalizat la globul de aur!

urmeaza oscarul cristi? asta chiar e tare. 4,3,2 vine la un an dupa ce letters from iwo jima a lui eastwood a luat globul. pe langa filmul lui mungiu la aceeasi categorie au mai fost nominalizate filmele "the diving bell and butterfly", "the kite runner", "lust, caution" si "persepolis". nu le-am vazut pe celelalte insa filmul lui mungiu e forta.

Lenny Kravitz la Bucuresti!

asteptam sa vina cineva tare in vara. emagic a sarit la cap deja. lenny kravitz la bucuresti. 26 iulie 2008, pe stadionul cotroceni. omul isi promoveaza albumul nou"it is time for a love revolution". urmeaza in curant sa aflam si cine vine la b'estival. pana atunci stim ca e la inceputul lunii iulie.

Reclama bate filmul!

am vazut o reclama senzatioanala. producatorii berii carling au dat 20 de milioane de euro pe o campanie. am vazut primul spot si mi-a placut maxim. e inspirat din „2001: o odisee spatiala”, filmul omului meu kubrick si e construit pe baza sloganului „stii cine-ti sunt prietenii”. reclama e bestiala. si are si o urmare. spotul se numeste "explorer" si prezinta un grup care face o expeditie in antarctica. mi-a placut maxim si l-am pus si eu pe blog, pentru fanii reclamelor tari. care s-au saturat de magda catone si reclamele la detergent obisnuit sau la margarina delma.

Moartea domnului Fiscuteanu!

ion fiscuteanu, a romanian stage and film actor known to international audiences for his role in “the death of mr. lazarescu,” died early saturday in bucharest. he was 70. romanian news reports said the cause was colon cancer. asa incepe articolul din ny times despre moartea lui ion ficuteanu. l-am vazut in mortea domului lazarescu si m-a marcat. avea o forta incredibila. atat de real. un film trist, despre o realitate pur romaneasca, un film care te impresioneaza maxim. nu l-am vazut pe scena niciodata pe fiscuteanu, nu stiam prea multe despre el, poate ca si vorba lui tata "teatrul in romania se joaca in bucuresti". pe fiscuteanu l-am vazut si mi-a placut. a fost destul. era mega realist, un om normal, simplu, n-avea nimic artificial, nimic de star, era pur si simplu un batran bolnav, pensionar care astepta cu sufletul la gura ziua de pensie, foarte viu, comunicativ dar epuizat, terminat, ca un soare care a apus de multa vreme si ale carui raze nu mai incalzesc pe nimeni. a mai plecat un artist. sa se odihneasca in pace.

Ce se vinde la tv versus cultura!

sunt un suntinator al ideei ca televiziunea nu educa. rolul unei televiziuni comerciale este unul stict de divertisment care implicit aduce cu el si banii. care in societatea asta bolnava sunt din ce in ce mai importanti. banul in tv se face dintr-o semiprostitutie. una care face din tot felul de inculti staruri. nu imi place termenul de vedeta. mi se pare ca la noi vedetele nu prea sunt si chiar cred cu tarie treaba asta. La noi starurile sunt asa. regina filmelor porno, regina r&b-ului, regina magiei albe, seful banilor, regele neincoronat al manelelor sau chiar al sexului. adica o adunatura de tristi care isi castiga existenta pentru ca apar la tv din ce in ce mai des, au concerte, lumea vrea sa ii vad, ba chiar se fac seriale cu ei in rolurile principale. doua trei fetite din astea din popor, fac ele ce fac, o fac ele cu cati o fac dar apar pe sticla si in ziare. culmea e ca toti descultii astia care au clase cat trenul si leaga greu doua vorbe sunt umflati la maxim. toti tristii astia sunt „senzationali”, „foarte cunoscuti”, „cu mega succese”, „fabulosi”, zei intr-un cuvant. tot ce fac este iesit din comun. In esenta ei sunt niste tristi care inrosesc telefoanele pe la televiziuni sa ii mai cheme ca au mai fost in nu stiu ce excursie de doua zile la nisipurile de aur si vor sa arate poze cum e acolo. tot felul de fetite din astea care sunt mai mult goale si care spun din toate puterile ca ele vor o cariera in politica. pentru ca au simtit ele la un moment dat cand faceau ce stiu ele mai bine ca platforma program de la penele li se potriveste manusa. alte printesa fac muzica pe banda rulanta, vezi zavorance, andresence, senzuale si alte tinere iubitoare de viata. stirile cu ele sunt simple: despre ce si-au luat, cu cine au iesit si cat de greu e sa o arzi pe genul star, cum toti te vaneaza. e, e greu...povestile cu ele au o reteta fixa. merg ele la salonul de masaj, obosite dupa o zi grea, sau gatesc, sau chiar fac ceva cultural...merg in cluburi. cred ca oamenii nu au nimic de oferit. nu au ce sa mai difuzeze. cred ca e o seceta groaznica de povesti. ce e mai grav e ca oamenii se entuziasmeaza. si peste noapte cineva te intreaba daca o cunosti pe regina nu stiu care. te simti jenat. nici nu o cunosti si deja e regina. ai cam stat degeaba. sa iti fie rusine. unele dintre ele au chiar emisiunea lor. adica frate eu nu stau degeaba. eu sunt pe treaba mea, ca sa zic asa. cel mai tare e ca unii ii promoveaza si in acelasi timp, o data la luna au o emisiune in care se aduna unii care critica: cum au ajuns non valorile staruri pe stlcla. In esenta cel mai trist este pentru cei care stau numai in fata tv-ului. cultura nu se face acolo, cultura e in teatre, in carti, in muzica, in filme iar „valorile” promovate de televiuziuni sunt adevarate bombe chimice. care lasa urme. vezi pustii pentru care nu stiu ce manelist sau telenovelist e mai iubit decat proprii parinti.

And I Think Of You!

ce poate sa te termine. sa iti faca un gol imens in stomac. sa te faca sa zbori, sa mori, sa iti bata inima pana sa aproape sa explodeze, sa te ridice si imediat sa te infunde pana in pamant. sa nu mai poti sa scoti un cuvant pe gura, sa te doare stomacul, sau pur si simplu sa nu il mai simti. sa te zvarcloesti, sa iti fuga toate gandurile prin cap cu o viteza de trei ori mai mare decat viteza luminii. sa iti faci o gramada de filme in cap, sa te storci ca o lamaie, sa te tulbure maxim. o piesa, ascultata cand trebuie, o piesa care te misca cu totul. o piesa pe care daca o ascluti iti aduci aminte de ea. o piesa la care fiecare celula din tine tremura, vibreaza, vrea sa iasa din tine, sa se elibereze, sa urle, sa fuga. night is falling, I think of you, I'm walking home, I think of you and as he calls me, yes I do I think of you, how you doing? I think of you as we leave I think of you and I smile, I can't hide, I think of you.... It's so late, I think of you he walks me home, I think of you, I'm so sorry, I'm so tired, I think of you and in the shadows I think of you, I close my eyes, I think of you, now I'm falling, I think of you

Cu surubu!

Brainrotting!

alege viata. alege care iti este cursul firesc al ei. alege o familie, alege o cariera pentru care sa faci orice ca sa reusesti. alege cu atentie prietenii, oamenii care stau langa tine, cu care imparti bucurii si necazuri. alege o viata decent, fara riscuri, fara sa te dai peste cap la un moment dat. alege siguranta, nu risca niciodata. cime stie cum e mai bine? cine poate sa aiba reteta ideala. nu vreau sa dau sfaturi, toti stiu sa faca treaba asta. toti dau sfaturi insa cand sunt pusi in situatiile in care trebuie sa decida nu stiu ce sa faca. nu o sa scriu despre ce e bine si ce nu. unii au ales brainrotting . amy winehouse o arde grav pe genul asta. femeia e tare si chiar nu conteaza ca o arde asa. fiecare face ce il taie capul. nu zic ca mi-ar placea sa o ard pe genul baietilor din trainspotting insa nimeni nu poate judeca pe nimeni. toti le aveam pe ale noastre, toti avem pe creier pitici, tuturor ne lipsesc cateva tigle de pe casa. alege ce vrei, nimeni nu are dreptul sa te judece. suntem atat de mici incat nimeni nu decide care e normalitatea sau de ce e bine sa faci ceva si e rau sa faci altceva. generatia brainrotting traieste si chiar cred ca si ea are farmecul ei.

Azi vine mos nicolae!

in noaptea de 5 spre 6 decembrie, un mos cu barba alba, pe care nu l-a vazut nimeni niciodata, vine pe la ferestre si dupa informatii numai de el stiute, pune in cizmulite diferite daruri: pentru copiii cuminti el are in desaga dulciuri, fructe si jucarii, iar pentru cei nazdravani, o multime de nuieluse. povestea asta o auzisem cand eram mic. imi placea maxim de mos nicolae asta. eram fan. omul venea, imi aducea inevitabil ce ii cerusem, toate erau regulamentare. dulciuri, jucarii. aia de pe la scoala prin clasa a doua s-au prins si la fel si eu cand am vazut ca mama imi punea cartea despre michael jackson in niste ghete. dar nu vroiam sa cred ca omul meu mos nico nu exista. imi placea. tineam la el. si chiar daca nu exista imi placea ideea. cand am crescut m-am cam sucarit ca nu mai venea. nu mai eram interesant pentru el. acum imi e dor de el, imi e dor de dulciurile de la el. imi e dor de copilarie, imi e dor de craciunul cu familia, imi e dor de brad, de coronita de advent pe care tata o punea pe pian. nimic nu mai e la fel. craciunul nu il mai simt asa. imi e dor de tata. fara el craciunul aproape ca nu mai exista.

Smiley cu Uzzi - "In lipsa mea"!

foarte bine clipul. foarte tare si prezentarea de pe www.inlipsamea.ro

Despre prieteni!

am citit un studiu despre prieteni. studiul are sase puncte si comentariile mele sunt de prisos.

1. un prieten de-o viata. o astfel de persoana, pe care o cunoasteti de la varsta de 16 ani, va ajuta sa nu uitati intamplarile nebunesti prin care ati trecut. acesti prieteni va amintesc ca ati ramas aceeasi persoana de odinioara. in plus, cine v-a mai cunoscut familia la fel de bine pe masura ce v-ati maturizat?

2. un prieten nou. spre deosebire de cunostintele mai vechi, prietenii noi nu au prejudecati in ceea ce va priveste. prietenii noi au un mod mai proaspat de a gandi si de a fi. un alt avantaj este ca va pot ajuta sa intrati in alte cercuri de prieteni. acestia va pot ajuta daca vreti sa va schimbati jobul sau daca sunteti in cautarea unui partener de viata.

3. un prieten cu aceleasi pasiuni. activitati precum plimbatul, golful sau dansul sunt printre cele mai bune lucruri pe care le puteti face pentru sanatatea dv. fizica si psihica.

4. un prieten religios. persoanele care fac parte dintr-o comunitate sunt mai optimiste, arata studiile. cica aia care merg in mod regulat la biserica sau care fac meditatii au un risc cu 50 la suta mai mic de a muri decat celelalte persoane de aceeasi varsta si cu aceeasi stare de sanatate.

5. un prieten mai tanar. studiile au aratat ca aceia care au grija de alte persoane mai tinere cu zece ani sau chiar mai mult, care gatesc pentru altii sau care povestesc experientele lor de viata sunt mai fericiti. recomandarea este si mai eficienta pentru parintii ai caror copii pleaca de acasa.

6. un prieten cu aceleasi trairi. puteti sa treceti mai usor peste probleme daca aveti alaturi persoane care trec prin aceleasi situatii ca tine.

O lume nebuna, nebuna, nebuna!

am plecat sambata de la job pe la 8 jumate si am facut foarte mult pana la universitate, nu e nimic nou pentru ca traficul in bucuresti este infernal. insa cand am ajuns la universitate am avut o surpriza de zile mari. rauri de oameni curgeau de la universitate spre unirii. veneau de la bradul de craciun de la unirea. am primit azi o poza cu ce a fost acolo. nu pot sa cred. peste 70.000 de bucuresteni s-au calcat in picioareca sa vada mega bradul de la unirea. oamenii astia chiar nu au nimic in cap? ce dracu s-a intamplat cu ei? au fost spalati pe creier? cum adica o tona de oameni sa mearga sa vada cum se aprinde un mutant de fier cu lumini? de ce sa te calci in picioare sa vezi mizeria aia? cu cat trebuie sa te bata foamea acasa ca sa pleci la unirea sa vezi bradul asta a lu' peste. cica la metrou la universitate si unirea se calcau oamenii in picioare sa intre. si mai tare e ca politia a anuntat ca 45 de copii s-au pierdut de parinti in multimea aia. adica oamenii au fost atat de fascinati incat au uitat ca niste copii, poate chiar copii lor au fost la un moment dat la unirea sa vada bradul si cand au ajuns acasa si-au dat seama ca pustii nu mai sunt cu ei. traim intr-o lume bolnava. intr-o lume in care un monstru de fier cu trei becuri scoate din casa 70.000 de oameni. un monstru care te face sa uiti de copilul tau, de sotie, de tot, e doar el si atat.

La multi ani sun!

pe 28 a fost ziua omului meu sun. omul pe care il respect maxim, de la care am invatat o grama de lucruri. omul care a ramas asa cum il stiu si pe care timpul nu l-a poluat la cap. e omul pe care il stiu din liceu, omul cu care am invatat cum e sa o arzi prin cluburi, cum sa te imbraci cu stil fara sa epatezi, omul de la care am invatat sa fiu modest, omul de la care am intavat cat conteaza sa ai multe parfumuri bune, omul cu care poti sa discuti orice, omul care desi citeste de 100 de ori mai mult decat mine nu ma pune la punct si discutam de la acelasi nivel pe orice tema. este omul meu numarul unu. nu pot sa uit sahul virtual din taxiuri. discutiile despre implicarea lui gregorian bivolaru in moarte lui mihai erbasu. unghiile lasate pe geam la vila lui de lux. omul mort cu vata in urechi care speria paparudele alea. sau cum asteptai tu autobuzul in pielea goala la mine in dulap cu un bilet compostat in mana in timp ce eu o salvam pe alba ca zapada. celebrele seri pline ochi de cultura cu pahty si hector, usur sumer si alti celebrti oameni care au produs revolutii culturale in iran. plimbari mici si dese cu masini decapotate, vopsite in toate culorile care urmau sa fie aruncate in mare. table si zaruri pe masa dj-ilor de la kristal imbibat cu mult solitaire si sute de mililitri de whiskey. prizat pe genunchi in taxi, povesti cu jucatori celebri care intrau la cireasa pe horn, povesti de dragoste in curte la rusu si concursuri de hamac viteza. omule esti incredibil, nu pentru ca esti omul meu ci pentru tot ceea ce facem cand ne vedem. p.s. filmul pe care l-am bagat mai sus este la rugamintea stricta a omului meu sun

Ziua nationala a paradelor!

in fiecare an meapene face o solicitare la primarie pentru deja celebra parada de unu decembrie. parada e aprobata de primarie, traficul e deviat, aproape un mig trece pe deasupra pe magheru, niste amarati de soldati isi pun hainele noi, bat pas de defilare, vin basesti si iliesti, un tab vechi proapsat vopsit si aia e. nimeni nu isi doreste treaba asta dar inevitabil avem parte de ea. pentru comunistii astia care ne conduc treaba asta cu parada de unu decemrie suna asa: pentru ziua nationala a româniei armata pregateste, ca in fiecare an, o parada militara la arcul de triumf din capitala. momentul trebuie sa fie perfect, asa ca repetitiile au inceput deja. la parada militara vor participa peste 800 de militari ai fortelor terestre, aeriene si navale, dar si militari din cadrul ministerului administratiei si internelor, jandarmeriei si inspectoratului pentru situatii de urgenta. va defila, de asemenea, si brigada antitero a sri. un moment deosebit al paradei il va constitui defilarea echipamentelor de tehnica militara. de 1 decembrie, cerul capitalei va fi survolat de elicoptere iar 330 socat, avioane mig 21 lancer, dar si avioane scoala iar 99 soimi". rahat cu gat.

EXCLUSIV! "Mainile" - un film incredibil!

Nu am votat!

nu am fost la vot. nu ma mai uit la stiri despe politica, nu mai vreau sa vad jiji si basesti. Imi este lehamite. e o atitudine poate nedemocratica, poate anormala. dar asa am simtit. mi se cam rupe de fenomenul politic. de ce naiba sa votez? dincolo de dreptul oferit de sistemul democratic, sau, in opinia unora mai zelosi, de responsabilitatea civica in calitate de cetatean, de ce as vota? de ce minutele mele de acasa pana la vot sa fie irosite, nu mai am timp sa ies din casa sa votez. nu mai vreau sa am spiritul asta civic atat de dezvoltat. poate sunt un obosit de tanar, poate politica asta a la dambovita ma lasa rece, poate nu vrea sa mai pun stampila pe ceva, am mana luxata de la tristii astia. merg sa votez oameni in parlamente care isi bat joc apoi de votul meu? si ce daca iesea jiji parlamentar european, oricum e o utopie, cineva acolo sus si aici nu ma refer la omul cel mai de sus, nu ar lasa sa se intample asta. ce sa votez, unii care nu respecta nici o lege, oameni care nu au cum sa fie exemple pentru nimeni, parlamentari care voteaza cu trei maini, al carui copil merge cu 300 pe magheru si pentru care culoarea rosie nu a fost inventata, poate de aia nu sta la stop, politicieni pe care ii vezi prin revistele de scandal si care etaleaza opulenta. nu mai vreau sa aleg oameni care sa-si voteze un cod penal asa cum au votat ultima oara? sa votez unul pe care il pasioneaza schimbarea de borduri o data la doua luni sau unul care de 17 ani doar latra fara sa faca nimic. nici nu stiu ce sa votez. pecere, pevece... mi s-a luat de tariceni infipti, iliesti comunisti, care vorbesc ore intregi si nu spun nimic sau paranoici gen gig sau vadim. de ce sa votez? sa sustin bataia asta de joc? mi s-a luat. poate daca majoritatea asta tacuta da un vot de blam politicienilor se simt si ei. ca deja a inceput sa puta.

Exista nervi!

lumea se cearta tot mai des. exista ceva in aer. din cauza stresului sau din alte motive lumea se tot cearta. din ce in ce mai des aud ca doi prieteni ai mei s-au certat. motivele sunt sau nu intemeiate, asta doar ei stiu, insa cearta exista. chirila si raicu au facut si ei acelasi lucru recent. pe undeva pe langa tvr. unii au vazut, presa a scris. unii au zis ca s-au lovit cu masinile dupa o urmarire de toti banii. chirila a trimis o scrisoare presei pe care o redau in totalitate mai jos. comentariile sunt permise, insa doar atat. „doresc sa cer iertare opiniei publice pentru ca nu am informat-o in legatura cu stadiul echilibrului sufletesc in care ma aflam la 21.11.2007, data izbucnirii conflictului dintre mine si iubita mea, pe calea dorobanti. de asemenea, doresc sa cer iertare cititorilor agresati de acest conflict cu iz de "telenovela" si, in acelasi timp, ziaristilor care au fost obligati sa-si mute atentia de la alte subiecte pentru a reflecta in mod obiectiv si fara exagerare un blocaj in trafic si un act de agresiune. doresc, totodata, sa cer iertare cetatenilor pentru ca eu si iubita mea am trecut printr-un moment dificil, care a degenerat intr-un asemenea conflict. doresc sa-mi cer iertare pentru ca nu am putut sa astept si sa consum acest conflict intr-o periferie a orasului bucuresti, departe de ochii cetatenilor indignati, care au fost nevoiti sa-si intrerupa activitatea sau drumul. doresc sa cer scuze politiei pentru ca nu m-am autosesizat si nu m-am predat imediat ce am realizat distrugerea autoturismului iubitei mele. doresc sa ii reprosez iubitei mele ca nu a sesizat ea imediat autoritatile in legatura cu agresiunea la care a fost supusa. probabil ca nu a facut asta din cauza abilitatii mele de a nu lasa urme, lucru care ingreuneaza constatarea agresiunii. doresc sa multumesc atât companiei bmw, pentru ca a fabricat o masina care a reusit sa se redreseze imediat dupa impact, fara nicio urma de zgârietura, cât si companiei volvo, pentru ca a creat un automobil care loveste fara sa lase urme. doresc inca o data sa-mi cer iertare pentru ca am sentimente si stari care, in mod inuman si nemaintâlnit, mi-au scapat de sub control si, de asemenea, imi cer iertare pentru ca m-am indragostit de o persoana publica. pentru toate cele de mai sus si multe altele, doresc sa-mi exprim regretul. doresc sa cer iertare paparazzilor pentru ca la ora incidentului eram nervos sau aveam lacrimi in ochi si nu am reusit sa zambesc la poze. sunt insa convins ca opinia publica va intelege ca in spatele acestui incident sunt niste resorturi pe care nici macar protagonistii nu le-au putut gestiona si ni se va mai acorda o sansa. in ceea ce ma priveste, imi exprim regretul pentru faptul ca nu am reusit sa negociez cu statutul de persoana publica. dupa cum vedeti, exista uscaturi si aici, in romania, nu numai printre românii din italia. nu in ultimul rand, doresc sa multumesc evz pentru relatarea obiectiva si fara patima a acestui inicident conjugal si pentru incercarea laudabila in plan moral si civic de a-i indica iubitei mele solutiile juridice la care ar trebui sa apeleze. voi intelege in continuare ca opinia publica, cititorii, sa taxeze virulent, in spiritul agorei, aceasta scapare sentimentala impardonabila dintre doi oameni publici, pentru ca toti sa ne insusim invatamintele morale ce se impun. acest articol nu este un pamflet. el nu are caracter sfidator sau ironic si nu este rodul unei atitudini arogante. este insa unica replica posibila in contextul unui asemenea jurnalism. in final, as vrea sa ii cer iertare iubitei mele fiindca nu am apucat sa ii cer iertare pentru situatia creata, prea ocupat fiind cu a cere iertare celorlalti factori implicati in acest incident.”

Cheloo cu par!

un barbat din india a fost batut de logodnica si de parintii acesteia, dupa ce s-a aflat ca este chel si poarta o peruca. pentru aceasta „inselatorie”, prabir das, din regiunea assam, a fost deposedat nu numai de peruca, dar si de bunurile sale. barbatul a povestit politiei cum logodnica i-a smuls peruca din cap, iar apoi a inceput sa-l bata si sa abuzeze de el. cei care aveau sa-i devina socri au participat la randul lor la ciomageala, rupandu-i peruca si deposedandu-l de portofel, telefon mobil, motocicleta si carnet de conducere, drept „pedeapsa” pentru faptul cã i-a pacalit. nunta fusese programata pentru data de 12 decembrie, insa, evident, dupa ultimele evenimente, ea nu va mai avea loc.

Secta lu' peste prajit!

la 640 de kilometri de moscova, în regiunea penza, se desfasoara de cateva zile drama a 29 de persoane, printre care si copii, aflati sub influenta unui inginer autointitulat profet, care i-a convins ca se apropie sfarsitul lumii. membrii cultului infiintat de catre fostul inginer piotr kuznetov, adevarata biserica ortodoxa rusa, s-au baricadat la sfatul acestuia intr-o pestera si ameninta sa se arunce in aer daca autoritatile incearca sa ii scoata afara din ascunzatoarea unde, spun ei, vor astepta sa treaca apocalipsa, „programata” de liderul lor pentru luna mai. liderul lui peste nu i-a insotit in aceasta încercare, pe motiv că „ii asteapta pe ceilalti credinciosi”. oamenii au facut provizii de 400 de litri de benzina cu care sa se arunce in aer daca ii trece cuiva prin minte sa incerce sa le tulbure experienta mistica. in timp ce membrii sectei cer sa fie lasati in pace, kuznetov a fost pus sub acuzare pentru infiintarea unei organizatii religioase asociata cu violenta si este in prezent expertizat psihologic. „am primit instructiuni divine sa ne mutam in doua pesteri. oamenii din sat creau prea multe probleme, se îmbatau si se bateau constant. asa ca am decis sa plecam” a povestit kuznetov, explicand ca el doar a ramas putin in urma „turmei” sale. nu a explicat deocamdata de ce membrii sectei nu au voie sa urmareasca televizorul sau radioul si de ce unii sustin ca i-a obligat sa-si vanda apartamentele si sa ii dea lui sumele rezultate.

Amy viseaza... viseaza, viseaza!

e un film in care amy winehouse prizeaza de pe scena. amy ascunde droguri in extensiile de par despre care a spus ca sunt facute in romania. filmuletul a fost realizat in timpul unui concert sustinut de artista la zurich. la un moment dat, winehouse ramane imobila timp de cateva zeci de secunde, in timp ce colegii care faceau backing vocal si instrumentistii s-au agitat pe scena pentru a da impresia de concert. cantareata a parut apoi ca scoate ceva din coc, il ascunde cu maneca rochiei, dupa care il trece repede pe sub nas. incidentul a dat nastere la noi speculatii privind dependenta de droguri a artistei. femeia trage si canta de mori. restul e visare.

Strudelul lui Rocco!

patroana unei cofetarii din italia a fost amendata dupa ce a pus in vanzare delicatese din ciocolata modelate dupa cel mai de pret organ al unui cunoscut actor de filme porno. penisul lui rocco siffredi devenise, in doar cateva zile, cea mai solicitata comanda pe care clientele o faceau in cofetarie.politia din bologna a amendat-o cu 210 euro pe o doamna de 40 de ani pentru promovarea indecentei. in plus, proprietara cofetariei a fost obligata sa topeasca toate piesele din ciocolata care imitau penisul „marelui” actor de filme pentru adulţi rocco siffredi. autoritatile au precizat ca au primit numeroase plangeri din partea unor parinti care au trecut cu copiii pe langa vitrinele cofetariei.

Nascuti vulgari!

suntem prea tristi. prea tristi sa ne numim europeni. nu vreau sa cred ca inca nu avem fata de europa insa sunt sigur ca mai avem mult de mancat pana sa ajungeam acolo unde ne tot batem cu pumnul in piept ca suntem deja. omul primitiv traieste inca in romania, se hraneste de la market, cumpara din mall, merge in weekend la munte, isi face vacantele la nisipurile de aur la bulgari, pleaca cu ladita de rosii vara la mare ca sa faca economii, crede ca le stie pe toate, arunca sticla de doi litri de cola pe geamul masinii si le da la copii sa manance duminica de la mec. o gasca de astfel de oameni, imbracati de la occident dar cu mentalitati bine impamantenite de la fred si barney s-au dus in bulgaria la meciul nationalei ca sa isi mai arate inca o data, daca mai era nevoie ca sunt huligani internationali cu acte in regula. cu aspiratii europene doar pe hartie, cu buletin de cetatean spalat dar cu ispravile stiute deja de la inceput. bataie intre romani, revolta fata de presa, pumni in gura la ziaristii romani, cauciucuri taiate, arestati, sange, amenzi, procese, spitale. astia suntem, asta e realitatea care ne inconjoara, suntem inca foarte mici, avem minti inguste si inca nu meritam sa intram printre cei care sunt civilizati pana in maduva oaselor. oamenii se bat pe stadionael din romania fara sa stie de ce, doar pentru ca unii au fobie la o anumita culoare, sau pentru ca echipamentul de joc difera unu pic. razboiul din tribune, surd si fara rezultate am reusit sa il mutam in alta tara, culmea intr-o tara despre care sustin sus si tare ca ne este inferioara in multe aspecte. am ajuns la stadiul in care la un meci al nationalei in bulgaria suporterii stelisti sa fie separati de cei dinamovisti. turmele mioritice de superteri au intrat in europa prin bataile de la sofia. pentru ei bruxelles ramane un oras care poarta numele unui soi de varza. „mamaligari”, „castraveti”, declaratii in presa un razboi care parea sa fie intre doua natii care impreuna fac cat tibia germaniei s-a transformat intr-un razboi intre noi si noi. Intre fanii unei echipe si doua, trei echipe de ziarosti romani. am aratat ca suntem niste huligani prosti, niste amatori si in ale huliganismului, niste mici. nu vreau sa trag concluzii, nu vreau sa spun cine trebuie sa puna piciorul in prag, nu vreau sa ma leg de clasa politica sau de faptul ca nu exista o legislatia care sa taie din fasa orice pornire barbara, vreau sa spun ca imi e lehamite. ma apuca o grava sila si nu stiu cand cineva o sa puna piciorul in prag, sau daca numai dupa ce moare cineva pe stadioane trebuie sa luam masuri.

Doi tineri din Verona, via Oradea!

„romanii sunt pusi la zid in italia”, „un tigan a omorat o italianca”, „mutu injurat pe olimpico din roma”, „mailat strica imaginea romanilor in europa”, „desertul lui cioroianu”. culmea ironiei, am citit azi o stire foarte tare. un italian din verona a fost prins furand cd-uri dintr-un hypermarket din oradea. omul a fost filmat pe camerele de supraveghere si le-a zis politistilor care l-au prins ca a furat niste cd-uri cu manele pentru iubita lui romanca si i se pare normal ca atata vreme cat romanii fura in italia sa fie si invers. un schimb de experiente romano-italian din care nu se supara nimeni. pana la urma explicatia e logica, omul era stresat de prietena lui care vroia un cadou frumos, poate nu avea bani si nu vroia sa nu o supere si a bagat mana la raft.

Strazi cu miros de scortisoara!

civilizatie, cultura, cladiri superbe, palate mari si foarte spectaculoase, catedrale, bulevarde superbe, aer boem, totul e foarte chill, fete zambitoare, lipsite de griji, miros frumos, strazi cu piatra cubica, magazine mici, cochete si multa, multa dragoste. desi am fost a doua oara acum a fost altfel. este splendid sa descoperi un oras asa frumos la pas. sa il „atingi” cu propriile picioare, sa te bucuri de fiecare metru de asfalt, fiecare straduta noua, fiecare restaurant sau cafenea. ieseam din hotel treceam printr-un gang superb, plin de magazine, ateliere si mini cafenele si ieseam pe mariahilferstrasse, celebrul bulevard al shoppingului pe care l-am batut in lung si in lat in fiecare zi fara sa mi se para prea mult si fara sa ma plistisesc pentru ca intram chiar de doua ori in acelasi magazin. pe mariahilferstrasse vezi asiatici curiosi si vienezii care-si plimba linistiti cainii. totul este foarte chill, am avut impresia la un moment dat ca viena este intr-o pauza care nu se mai termina niciodata. totul este un spectacolul pitoresc si extrem de linistit, un muzeu in aer liber sau ca un rai al gurmanzilor. tot felul de mirosuri imbietoare iti intra in nas si parca ai pofta sa mananci orice. viena iti da senzatia ca nu trebuie sa ratezi nici un centimentru, trebuie bifat totul. chiar daca nu ma impresioneaza foarte mult in general cladirile, viena nu are cum sa te lase indiferent. palate superbe, multa verdeata si un aer rarefiat de sange albastru. viena e ca o prajitura care se cere mancata numai in doi si asa am si simtit-o.

On s'embrasse!

une jeune fille entre dans un bar pour préparer l'audition qu'elle doit passer dans dix minutes. ayant du mal à retenir son texte, elle aborde un homme tranquille et lui demande de l'aider. il commence à la faire répéter...

Originile hip hop, episodul 1!

ascultam hip hop romanesc cand eram mic. era foarte tare sa asculti mafia, parazitii sau racla. acum am gasit pe net un film cu ei la inceput. dupa ce vezi filmul cuvintele sunt de prisos.

Un pitic atat de mic!

ma gandeam intr-o zi de unde transcede piticul, cum a aparut el in curtile oamenilor si de ce a murit americanul exact cand trebuia sa ridice frumusetea aia de armata de pitici de gradina. piticul transcende spatiul si timpul prin mana omului, pentru ca este aproape de inima lui. Piticul a trecut demult de la moda la permanentizare, pentru ca reprezinta o materializare a unei parti din ce avem mai frumos. un pitic dragalas isi poate gasi loc in gradina barbatului, fara ca acesta sa fie acuzat de inclinatii homosexuale sau ca amicii rautaciosi sa-i arunce in fata expresii ca "latura feminina". totusi exista si reguli, un barbat nu se poate uita cu simpatie si caldura la creatura decat atunci cand este singur. femeile si-au dorit mereu pitici pe langa casa. tin loc de copiii plecati la scoala, la bucuresti sa invarta banu’, la "mititica". ba chiar un pitic mai aratos, privit mijit, poate tine loc de amantul pe care nu l-au avut niciodata. si pentru ei, si pentru ele, piticul e o cale spre un taram fantastic, mai incitant de mistic decat mersul la biserica sau raspunsul la intrebarea "io cum am ajuns acasa aseara, femeie?". piticul, daca nu te sperie din prima, e un prieten. despre copii ce sa mai spui?! o tranta in gradina, o tinta pentru prastie si nenumarate pozitii in care pot sa-i aseze, in special atunci cand exista si o alba-ca-zapada, dar nu aia pe care o astepta sun la mine in dulap cu biletul compostat in dinti. din toate aceste considerente, exista oameni care considera piticii ca fiind exploatati. mai noi cica si in franta s-a constituit frontul de eliberare a piticilor de gradina, a carui indeletnicire este sa le fure oamenilor podoabele din gradina. nu se cunosc date despre destinatia finala a acestora, probabil ca sunt dusi in hoteluri de lux si li se indeplinesc toate dorintele. eu, daca as fi pitic de gradina as vrea sa ajung in curtea lui marian ralea sa invat toate giumbuslucurile si ghidusiile de la rege. si as avea sa ii spun si o poezioara: uite cinci pitici , cu barbi de bunici, cum joaca popici, vin si cinci furnici. dar dintre urzici, vine un arici, plin de ace mici; ce fac ei aici? fug cei cinci pitici, vai, ce mai voinici, cinel si glumici cad in apa plici.

Curcubeu!

ma gandeam aseara, intins in pat, care acum pare din ce in ce mai mare in momentele in care nu e ea, la ceea ce simt in momentul de fata, pare ca este un simplu cliseu, in realitate nu e deloc asa. am ajuns sa am langa mine femeia pe care o asteptam intotdeauna, femeia plina de stil, tandra, dulce, in bratele careia sa imi ingrop finalul unui zile pline, femeia langa care iti doresti sa traiesti fiecare secunda la maxim, sa uiti ca poate la munca ai avut o zi grea, sa uiti de probleme si sa iti dai seama ca in sfarsit langa tine a venit ea cu litere mari. cu ceva timp in urma faceam un juramant cu mine prin care spuneam ca trebuie sa fac tot ca ea sa intre si sa ramana definitiv in viata mea. „mi-am dat seama ca imi transmiti o energie de care nu m-am bucurat de multa vreme. simt mai mult ca niciodata ca nu am cum sa te ratez si ca orice pas gresit pe care il fac este numai din vina mea. langa tine simt sensibilitatea pe care o simteam numai in preajma persoanei dragi mie nascute ca si tine la jumatea lui martie. chiar daca crezi ca nu ai cum sa stai langa tine in varianta masculina o sa fac tot ce pot sa iti arat ca nu o sa regreti nimic, vorba prietenului nostru comun robbie. esti ceea ce imi doresc de multa vreme. combinatia perfecta intre copilul rasfatat si femeia care musteste de feminitate pana in ultima celula a corpului. esti sensibila, vulnerabila si in acelasi timp doritoare sa te aduca cineva cu picioarele pe pamant de pe norisorul pe care iti place sa te mai urci uneori. nu ma surprinde nimic, pentru ca stiu foarte bine cum esti tu, am avut pe cineva care m-a pregatit inainte sa te cunosc. mi-a spus cum sa ma port cu tine daca te intalnesc, mi-a spus ce ti-ar placea sa auzi si o sa ma straduiesc sa nu il dezamagesc. nu e o simpla conicidenta ca te-am intalnit. si nu m-as ierta niciodata daca nu o sa fac tot posibilul sa stai in preajma mea cat mai mult timp”. atat. e ea si nimic mai mult. si cel mai important este ca respiram amandoi impreuna, restul e tacere.

Ganduri despre ganduri!

ce e important in viata e sa nu te gandesti prea mult la ce e important in viata. ci s-o traiesti, fara sa suferi ca esti neimportant. parintii mor sa se mandreasca cu odraslele lor. chiar daca ei, l-a randul lor, n-au fost mandria parintilor. exista oameni care in fiecare situatie in care se afla,vor mult mai mult decat ce se intampla.ei se numesc artisti. voi fi ingrozitor de deprimat daca am sa descopar intr-o zi ca am fost cinstit si bun,din lipsa de altceva. majoritatea oamenilor care dau sfaturi bune nu fac ce sfatuiesc ei pe altii. care sa fie motivul? unii experimenteaza, unii sunt ipocriti de clasa si unii o fac fara sa gandeasca. oamenii sinceri si corecti nu dau sfaturi. tac si ajuta cu fapte. Se zice ca banii nu aduc fericire. fericirea sigur nu o aduc insa fara ei e groaznic, banii intretit fericirea. asa e mult mai corect. cateodata cred ca multe din necazurile mele se datoreaza prostiei mele. insa daca nu m-as crede asa de destept as avea mult mai multe necazuri. viata e plina de secrete. daca le aflii,te crezi intelept.daca le intelegi devii intelept.daca le aplici,devii un intelept bogat. si eu, aici cu ghitara si cu palaria ,cant aceasta balada folk si nu m-am cacat de trei zile.de foame.

Biloxi si ochii ei magici!

am fost aseara la biloxi blues. sper ruisinea mea nu vazuse piesa. vazusem celalalt neil simon, a fost odata în brooklyn care mi-a placut maxim. aproape aceeasi reteta, tudor in rol negativ, secundar si nu prea, paulica foarte bine ca de obicei, impecabil, imi place maxim de el, iarina regia in plus cu bogdan intr-un rol senzational, arnold epstein, pana si numele e senzational pentru un tip slabanog ca bogdan. imi place simon pentru ca scrie simplu, frumos, curat, construieste personaje bine conturate, care explodeaza la un moment dat de emotie si chiar daca pare o comedioara simpla lasa foarta multe intrebari in urma. iarina are un merit deosebit, a pus pe scena „oamenii” ei care deja au confirmat in brooklyn si au rupt in chirita. cand l-am vazut pe bogdan si pe paul gandul m-a dus imediat la tata. erau pustii care imparteau la chirita cabina cu tata, oamenii care il sorbeau din ochi si pe chipul carora se vedea bucuria cand dadeau mana cu simi si faceau glume cu el. biloxi este povestea unor soldati americani in ultimul an al celui de-al doilea razboi mondial. eugene morris jerome se inroleaza in armata si e trimis la unitatea militara din biloxi. prima plecare de langa familie, plina de parfumul tineretii, naivitatea varstei, intalnirea cu colegii, glumele infantile inerente varstei, prima femeie, duritatea vietii din armata, toate vazute cu sensibilitate. pustii joaca teribil de bine, au o sensibilitate care se vede in ochii lor, o forta care vine tocmai din tinerea lor si din dorinta imensa de a calca pe parchetul unei scene pe care au calcat multi „grei”. situatiile sunt foarte credibile, naturale, pentru cine a trecut prin armata dar si pentru cine nu stie cu ce se mananca treaba asta sunt foarte usor de inteles. cu toate astea mesajul este unul foarte serios alternat cu momente de umor. depistezi tot felul de nuante, tipuri, tipologii, caractere. nimic nu e fortat. chiar ma gandeam daca exista peronaje bune sau rele, chiar si chirila pare un personaj negativ insa in esenta pana la finalul piesei nu e chiar asa. durul si severul toomey este umanizat prin idealul lui de a indeplini datoria militara. el este un idealist, crede ca face bine si in asta nu vad nimic rau, crede cu tarie in idealul soldatului perfect iar soldatul perfect are menirea de a face multe sacrificii ca sa ajunga pana la urma perfect. biloxi mi-a bucurat sufletul. bucuria maxima a venit insa din frumusetea ochilor ei luminosi in care se oglindea perfect scena si din fata ei luminoasa care ma inspira incredibil de tare.