Afrim e minunat. Am inceput cu propozitia cu care trebuia sa termin acest post. Insa asa am simtit. Avalansa lui afrim la national este ceva divin.
Un text incredibil de bun (Tuncer Cucenoglu), o scenografie fantezista – exceptionala, un regizor perfect, un manole inepuizabil, plin de forta si de puritate, un batran jucat perfect de constantin cojocaru, un presedinte de comitet jucat incredibil de bine de mircea rusu …un spectacol despre teama, despre durerea muta, despre dragoste, despre dogme si despre incalcalcarea lor. Manole face un rol superb. Ca tot l-am auzit de curand pe chirila, invitat la nocturnele marinei Constantinescu, despre calitatile pe care trebuie sa le aiba un actor complet. Trebuie sa investeasca in propriul corp pentru ca din el traieste. Manole face o demonstratie de flexibilitate incredibila. Se taraste, inoata prin blana de pe jos, se urca pe pereti ….
mi-a placut ce rol a facut constantin cojocaru – desi in perioada in care l-am vazut la Odeon in cateva spectacole nu imi era simpatic. Acelasi lucru pot sa il spun si despre mircea rusu – pe care nu il simpatizez prea mult dar care in avalansa lui afrim face un rol sensational. Din gesturi, din voce, din mimica din tot….presedintele standard de comitet.
Omul ala cu care nu te poti intelege. Omul care aplica legea asa cum e ea. nu conteaza ca cineva are alta parere. Trebuie sa ii amintesc aici pe tanara Rodica Ionescu , pe mama ei Ana Ciontea si pe bunica Ilinca Tomoroveanu care face un rol frumos doar stand in pat.
Nu am terminat. Aici este momentul sa amintesc despre un personaj primordial – o persoana care este vinovata pe deplin de reusita acestui spectacol- este vorba despre scenografa Iuliana Vîlsan care a facut minuni pe scana aia. ce a putut sa adune intr-o camera ce apartine unei case din creierul muntilor este divin.
Un text incredibil de bun (Tuncer Cucenoglu), o scenografie fantezista – exceptionala, un regizor perfect, un manole inepuizabil, plin de forta si de puritate, un batran jucat perfect de constantin cojocaru, un presedinte de comitet jucat incredibil de bine de mircea rusu …un spectacol despre teama, despre durerea muta, despre dragoste, despre dogme si despre incalcalcarea lor. Manole face un rol superb. Ca tot l-am auzit de curand pe chirila, invitat la nocturnele marinei Constantinescu, despre calitatile pe care trebuie sa le aiba un actor complet. Trebuie sa investeasca in propriul corp pentru ca din el traieste. Manole face o demonstratie de flexibilitate incredibila. Se taraste, inoata prin blana de pe jos, se urca pe pereti ….
mi-a placut ce rol a facut constantin cojocaru – desi in perioada in care l-am vazut la Odeon in cateva spectacole nu imi era simpatic. Acelasi lucru pot sa il spun si despre mircea rusu – pe care nu il simpatizez prea mult dar care in avalansa lui afrim face un rol sensational. Din gesturi, din voce, din mimica din tot….presedintele standard de comitet.
Omul ala cu care nu te poti intelege. Omul care aplica legea asa cum e ea. nu conteaza ca cineva are alta parere. Trebuie sa ii amintesc aici pe tanara Rodica Ionescu , pe mama ei Ana Ciontea si pe bunica Ilinca Tomoroveanu care face un rol frumos doar stand in pat.
Nu am terminat. Aici este momentul sa amintesc despre un personaj primordial – o persoana care este vinovata pe deplin de reusita acestui spectacol- este vorba despre scenografa Iuliana Vîlsan care a facut minuni pe scana aia. ce a putut sa adune intr-o camera ce apartine unei case din creierul muntilor este divin.
urmatorul spectacol : 3 martie 2011 TNB sala atelier
PS ce frumusica este Raluca Aprodu :)
PS ce frumusica este Raluca Aprodu :)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu