poveste de maramu cu oameni frumosi: mai mult de 6ase!

3 mai 2011

maramures, zece zile departe de asfalt, de semnal la telefon, de griji. plecam din bucuresti vineri dimineata. o oprire la mec, o omleta de plastic, o cafea fara zahar, un drum lung...sunt usor confuz. merg acasa la parintii omului meu de baza. nu ii cunosc si am o strangere de inima. sunt curios in acelasi timp cum e in maramures. e prima data si cred ca o sa fie bine. e senaztia aia de nou, de proaspat, ca mirosul hainelor dupa ce au fost spalate cu detergent.

cum o sa fie? cum sunt oamenii acolo? cum o sa inghita omenii aia o gasca de tineri entuziasti atatea zile? ne apropiem de treaba. inca o benzinarie, un minuscul iepuras de ciocolata, o magura, o gura de cola, o supa in sighisoara si aia e. ajungem la sighet si dau peste doi oameni blanzi, buni, deschisi la minte, curati spiritual, modesti. o casa frumoasa care ne astepta numai pe noi. m-am simtit fix ca acasa. fara sa imi spuna cineva ceva, fara sa te porti altfel pentru ca esti in casa unui strain. doi oameni frumosi care se bucura ca o gasca de tineri entusiasti le calca pragul.


cei doi "m" care sunt dispusi sa faca orice numai noi sa ne simtim bine. pe marta si pe marin i-am indragit din prima secunda pentru ca sunt doi oameni cu care iti face placere sa stai, sa i asculti domol cum povestesc, sa le auzi vorba dulce, accentul ala placut...doi oameni minunati care au facut tot ce le-a stat in putinta sa ne simtim bine. fuga asta de zece zile in maramuresul a insemnat o relaxare si nu numai atat. m-a dus cu gandul la tata, la amintiri, la partea aia frumoasa de tara, la oameni buni, oameni care nu au apucat sa se defecteze, oameni neatinsi de cacaturile bucurestenilor.


un loc curat cu oameni curati. drumul superb cu jeepurile in munti, noua oameni in aceeasi masina pe coclauri, karaoke stropit cu fanta stricata, focul de tabara marca gyuri, pastrav in malai, cimitirul vesel de la sapanta, biserici de lemn, hainele traditionale primite cadou de la mihai, povestile lui marin din jurul focului, drumul cu mocanita, oamenii imbracati in port polular, drumurile lui ciprian cu motorul prin padure, pana de la patrol, drumul lui gyuri si al martei prin padure cu roata de rezerva, guiasul lui marin la pahar de plastic, dormitul la cabana, fratelli-ul de la gratar cu rom si palinca, bataie cu pistoale cu apa, glumele din fiecare seara de la masa, papanasii de la perla, memorialui durerii - locul unde am gasit o poza cu preotul greco catolic care l-a botezat pe tata, pozele anei la cascada, atentia lui andrei care a reusit sa o vindece miraculos pe ana, super goldeanca de monica si merele aurite, alexandra si berile ei mereu baute de altcineva si binenteles nebuniile lui moz. omul care a facut posibila toata treaba asta foarte misto...

si sa nu uitam de vorbele magice "e frumos dar nu prea, femei lesinate, tiribombe, fitincau, vica si nutu, goldeanu, pisu pe mere, banane linse, ursu, laba si macao, hai sa facem baita in jacuzzi, andrei, de ce? de ce andrei? buzele tale, nu bem si noi o bere?..." daca am uitat ceva sa imi spuneti :)cadou

3 comentarii:

meelusha spunea...

frumos! frumos de tot! mi-ai adus un zambet pe fata de mai multe ori cu ce ai scris! e imprsonant sa te intorci la lucrurile mai simple, care conteaza cu adevarat!

anna nedelcu spunea...

Domnul Dan, un om a carui sensibilitate mi-a atins sufletul si al carui umor mi-a deschis ochii.. Marta si Marin, te iubim..
Si sa nu-l uitam pe cel fara de care aceasta minunata experienta nu ar fi fost posibila, Coz; il pup parinteste in frunte. Over and out

Anonim spunea...

anna si tu esti la fel de sensibila. nu o sa uit momentul ALA din vacanta de la maramures cand ne-am adus aminte de EI. cat despre umor...ursu,etc...:))marta si marin rules plus cozo cu baita lui...cascadorii rasului